ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepasatoare ale proprietarilor si autoritatilor

with 12 comments

Legislaţia de protecţie a monumentelor istorice în cazul demolării Moarii lui Assan

Moara lui Assan este supusă distrugerilor, de circa patru ani, de recuperatorii de materiale de construcţii sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor. Conform legii monumentelor proprietarul este obligat “să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii”. Cu toate acestea instituţiile Statului au fost neputincioase în apărarea monumentului.

* Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

– în prezenta analiză s-au inclus doar o parte din aspectele legislative legate de subiect-

1. Punere în temă

1.a. Încadrare în regimul legal de protecţie:

Moara lui Assan este înscrisă în Anexa III a legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, la capitolul „I. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională)”, punctul „1. Monumente şi ansambluri de arhitectură” litera „l) Arhitectură industrială; amenajări căi de comunicaţie”, poziţia 13.

Moara lui Assan este clasată la poziţia 2016, avînd codul B-II-m-A-19692 (litera „A” din cod arată grupa valorică), în Lista Monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr.2314/ 2004. În erata listei din 2005 nu apar date referitoare la Moara lui Assan. Din 2005 pînă astăzi nu au apărut OMCC / OMCCPN referitoare la Moara lui Assan. Conform legii 422/2001, art. 8, alin. 1, din grupa valorică A fac parte “monumentele istorice de valoare naţională şi universală.”

1.b. De la incendiul din 14-15 mai 2008 şi pînă astăzi

În interval de circa un an de la incendiul din mai 2008 au fost demolate fără autorizaţie şi fără aviz MCCPN clădirile pe jumătate din incinta clasată în LMI (în lipsa unui studiu istoric ulterior efect toate clădirile din incintă la momentul clasării fac parte din monument).

Moara lui Assan

Jumătatea vestică, cu majoritatea clădirilor demolată (clădiri relativ mai recente faţă de restul incintei), cu intrarea din str. Halmeu, nu a avut şi nu are accesul restricţionat şi pază. Fotografii personale recente care atestă acest lucru am din 21, 24, 25, 28 iunie, 10 iulie, 9, 14, 16, 23 august 2009.

Jumătatea estică, cu intrarea în str. Irimicului a dispus conform fotografiilor personale, cel puţin pînă în data de 10 iulie, teoretic, de pază şi a avut accesul restricţionat.

gard interior şi paznic, 26 iunie 2009

gard interior şi paznic, 26 iunie 2009

De notat că gardul ce separa incinta în cele două părţi, păzită şi nepăzită, lăsa în partea nepăzită silozul principal, şi de asemenea că acesta nu separa complet incinta.

La sfîrşitul lunii iunie 2009 ( http://www.cultura.ro/News.aspx?ID=1410 ) MCCPN împreună cu alte instituţii abilitate a declanşat ancheta privind acţiunile de desfiinţare ce aveau loc la acea vreme în incintă sau care avuseseră loc. În acel moment erau în desfăşurare două tipuri de acţiuni: 1) activităţi realizate, probabil -după analiza fotografică- de persoane amatoare de material care, pînă la proba contrară, nu aveau vreo legătură cu proprietarii şi 2) activităţi de colecare în jumătatea estică a incintei, din informaţiile avute ca urmare a discuţiilor cu poliţişti ai secţiei 7, pînă la proba contrară, doar a obiectelor metalice, activităţi organizate de proprietari.

Cele mai recente fotografii personale care atestă acţiunea de încărcare a două conteinere cu material în jumătatea estică a incintei datează din 10 iulie.

Acţiune a direcţiei de încărcare conteiner cu diverse obiecte metalice, 10 iunie 2009

Acţiune a direcţiei de încărcare conteiner cu diverse obiecte metalice, 10 iunie 2009

Din fotografiile personale, situaţia rezultă schimbarea situaţiei între 10 iulie şi 9 august, cînd gardul dintre cele două jumătăţi de incintă a fost culcat la pămînt, şi în jumătatea estică nu au mai fost preperaţi paznici, în întreaga incintă acţionînd un număr ridicat de persoane care spoliau clădirile (de orice, am fotografii şi cu colectarea de obiecte metalice şi cu cărămizi).

O dovadă a absenţei paznicilor în partea estică, sau dacă aceştia existau, a colaborării lor cu persoanele spoliatoare, este faptul că din fotografii personale se vede cum un grup al spoliatorilor iese cu un utilaj pe poarta din str. Irimicului.

Scoaterea din incintă a unui utilaj, 16 august 2009; Moara lui Assan

Scoaterea din incintă a unui utilaj, 16 august 2009; Moara lui Assan

O dovadă a interesului special al persoanelor spoliatoare mai mult decît pentru metal este procesul rapid de deterioarare a unui corp din partea estică, proces soldat cu dispariţia unor fragmente de zid.

Primele două imagini 9 august, ultima 23 august 2009: poate că dacă ar fi fost interesaţi doar de metal nu ar fi distrus partea de la uşă, şi ar fi luat şi grilajul ferestrei mici, poate că dacă ar fi fost interesaţi de cărămizi ar fi spart zidul cu grijă şi le-ar fi recuperat fără a mai exista moloz pe jos

Primele două imagini 9 august, ultima 23 august 2009: poate că dacă ar fi fost interesaţi doar de metal nu ar fi distrus partea de la uşă, şi ar fi luat şi grilajul ferestrei mici, poate că dacă ar fi fost interesaţi de cărămizi ar fi spart zidul cu grijă şi le-ar fi recuperat fără a mai exista moloz pe jos

Corpuri principale care, potrivit celor vizibile din exterior sînt spoliate cel mai mult în ultimile zile: au dispărut tîmplăriile, în interior se pot vedea oameni cărînd obiecte şi distrugînd zidăria (fotografia de mai jos):

În interior se pot vedea oameni cărînd obiecte şi distrugînd zidăria

În interior se pot vedea oameni cărînd obiecte şi distrugînd zidăria

Date privind demolările recente de la Moara lui Assan pot fi găsite şi la următoarele adrese:

2. Prevederile legislaţiei

-Am cules în mov cele referitoare direct la acest caz.-

2.a. Despre gard, pază şi prevenirea incendiilor şi despre degradările (unele structurale- de ex. stîlpi lipsă) existente de ani

Clădire care de ani nu mai are o parte din stîlpii de la parter şi etajul I, în partea spre silozul principal

Clădire care de ani nu mai are o parte din stîlpii de la parter şi etajul I, în partea spre silozul principal

Legea 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice:

  • art. 36, alin. 1, lit. b: proprietarul este obligat “să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii.”

2.b. Despre demolare

Legea 422/2001:

  • art. 24, alin. 3: “în condiţiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecţie abilitat are dreptul să întrerupă lucrările pînă la intrarea în legalitate, să aplice sancţiuni şi, după caz, să dispună revenirea la situaţia iniţială şi să sesizeze organele de cercetare penală.”

2.c. Despre colectarea şi reciclarea utilajelor şi altor obiecte de fier

Legea 50/1991, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii:

  • art. 8: – (1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor si instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere si exploatări de suprafaţă si subterane, precum si a oricăror amenajări se fac numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4.

Legea 422/2001:

  • art. 3: “Conform prezentei legi se stabilesc următoarele categorii de monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran şi subacvatic: lit. a: monument – construcţie sau parte de construcţie, împreună cu instalaţiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum şi lucrări artistice comemorative, funerare, de for public, împreun, cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic;

Legea 6/2008, privind regimul juridic al patrimoniului tehnic si industrial:

  • art. 3: – Din patrimoniul tehnic şi industrial pot face parte: lit. a: construcţii industriale în care se păstrează componentele materiale şi/sau funcţionale ale unei activităţi tehnice şi de producţie determinate: ateliere, hale, depozite, turnuri de apă, centrale electrice şi altele asemenea; lit. b: constructii civile, alte clădiri în relaţie cu producţia industrială, de tipul: locuinţe, clădiri cu caracter administrativ, religios sau folosite pentru educaţie ori recreere; lit. c: zone de exploatare şi prelucrare a resurselor naturale de subsol sau de suprafaţa – mine, cariere, amenajări hidroenergetice şi altele asemenea; lit. d: construcţii pentru transporturi şi infrastructuri; lit. e: maşini, instalaţii, linii tehnologice, utilaje, alte componente materiale si/sau ansambluri ale acestora;
  • art. 6, alin. 1: “Intervenţiile asupra bunurilor de patrimoniu tehnic şi industrial clasate se pot realiza numai in condiţiile în care nu este afectata integritatea istorică sau autenticitatea acestora.”

2.d. Puţin despre MCCPN, serviciile sale publice deconcentrate şi alte instituţii publice subordonate

Legea 422/2001:

  • art. 23, alin. 1: “Intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de către Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor.”
  • art. 26, alin. 1. „În vederea protejării monumentelor istorice Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte, direct sau prin serviciile sale publice deconcentrate ori prin alte instituţii publice subordonate următoarele atribuţii: pc. 12 iniţiază, atunci cînd este necesar, sau solicită consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, exproprierea pentru cauză de utilitate publică a monumentelor istorice, în vederea salvării acestora de la distrugere şi degradare”

2.e. Puţin despre poliţie

Legea nr. 259/2006, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice:

  • art. 3: “în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române din Ministerul Administraţiei şi Internelor sunt organizate, structuri specializate în prevenirea, descoperirea şi urmărirea faptelor ilegale care privesc monumentele istorice, zonele de protecţie ale acestora, precum şi zonele construite protejate.”

2.f. Puţin despre ISC/ ITC. Bucureşti-Ilfov

Legea 50/1991:

  • art. 29, alin 1: “Controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executării lucrărilor de construcţii se exercită de Inspectoratul de Stat în Construcţii, pe întregul teritoriu al ţării, si de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun măsurile si sancţiunile prevăzute de prezenta lege. alin 2: Inspectoratul de Stat în Construcţii şi inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau de desfiinţare, după caz, atunci cînd constată că acestea se realizează cu încălcarea dispoziţiilor legale, a cerinţelor privind asigurarea calităţii în construcţii, fără proiect tehnic ori pe baza unor autorizaţii nelegal emise.”

2.g. Puţin despre administraţia publică locală şi primar

Legea 422/2001:

  • art. 45, alin. 1: „În vederea protejării monumentelor istorice şi a respectării revederilor legale în acest domeniu autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii: lit. g iau măsurile tehnice şi administrative necesare în vederea prevenirii degradării monumentelor istorice”
  • art. 47: Primarul are următoarele atribuţii specifice: lit. d: asigură prin aportul propriu de specialitate şi în colaborare cu Direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, aplicarea însemnelor distinctive şi a siglelor de monumente istorice şi controlează întreţinerea lor de către proprietar;” lit. f: „asigură efectuarea, împreună cu serviciile publice de pompieri, de acţiuni de prevenire şi stingere a incendiilor la monumente istorice.”

2.h. Puţin despre proprietar sau titularii altor drepturi reale asupra monumentelor istorice:

Legea 422/2001:

  • art. 6, alin. 1: Paza, întreţinerea, conservarea, consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare prin mijloace adecvate a monumentelor istorice revin, după caz, proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra acestora, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
  • art. 36, alin. 1. În scopul protejării monumentelor istorice proprietarii şi titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligaţi: lit. e: “să asigure, în condiţiile legii, accesul specialiştilor desemnaţi de Ministerul Culturii şi Cultelor sau de direcţiile pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional, în vederea constatării stării de conservare sau pentru efectuarea de cercetări, inclusiv arheologice, de expertizare a monumentelor istorice şi pentru operaţiunile de evidenţă”; lit. g: „să obţină avizele prevăzute de lege pentru toate intervenţiile prevăzute la art. 23;”

2.i. Sancţiuni

Codul Penal:

  • art. 209, alin. 4: “Furtul care a produs consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.”
  • art. 217, alin. 1: “Distrugerea. Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a unui bun aparţinînd altuia sau împiedicarea luării măsurilor de conservare ori de salvare a unui astfel de bun, precum şi înlăturarea măsurilor luate, se pedepsesc cu închisoare de la o lună la 3 ani sau cu amendă. alin. 2: În cazul în care bunul are deosebită valoare artistică, ştiinţifică, istorică, arhivistică sau o altă asemenea valoare, pedeapsa este închisoarea de la unu la 10 ani.” alin. 4: “Dacă distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare se săvîrşeşte prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc şi dacă rezultă pericol public, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani. alin. 5: Dispoziţiile prevăzute în alin. 2, 3 şi 4 se aplică chiar dacă bunul aparţine făptuitorului.”
  • art. 218: “Distrugerea calificată. Dacă faptele prevăzute în art. 217 au avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.”
  • art. 360: “Distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale. alin. 1: “Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau construcţii care au o valoare artistică, istorică ori arheologică, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istorică sau ştiinţifică, opere de artă, manuscrise, cărţi de valoare, colecţii ştiinţifice sau colecţii importante de cărţi, de arhive, ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus şi în general a oricăror valori culturale ale popoarelor, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.”

Legea 50/1991:

  • art. 24, alin. 1: “Constituie infracţiuni următoarele fapte: lit. a: executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. b); lit. b: continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii” art. 3, lit. b se referă la orice lucrările efectuate pe monumente istorice.
  • art. 25: “În cazul săvîrsirii faptelor prevăzute la art. 24, organele de control prevăzute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate să sesizeze organele de urmărire penală.”
  • art. 26, alin. 1: “Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvîrsite în astfel de condiţii încît, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni: lit. j: neorganizarea si neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea si executarea lucrărilor de construcţii de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judeţene si al primăriilor, în unităţile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) si (4), precum si neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (3).

Legea 422/2001:

  • art. 54, alin. 1: “Desfiinţarea neautorizată, distrugerea parţial, sau totală, exproprierea fără avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, degradarea, precum şi profanarea monumentelor istorice constituie infracţiuni şi se sancţionează conform legii; alin. 2: În toate cazurile prevăzute la alin. (1) făptuitorul este obligat la recuperarea materialului degradat şi la reconstituirea monumentului sau a părţilor de monument lezat, conform avizelor prevăzute de prezenta lege.”

12 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Sa se demoleze tot sa nu mai ramana nimic!!!!!

    Lyly

    luni, 31 August 2009 at 22:19

  2. O rusine domnule, e incredibil. Politia protejeaza hotii.

    Mihai Popp

    luni, 31 August 2009 at 22:20

  3. lasane mai arhitectuleeeeeeeeeeee. Ce vrei sobolani si gunoaie. Lasa sa se faca un cartier frumos,tea-i angaja imediat la demolatori daca tiar da si tie o bukata de paine si niste bani. facti scandal dar nu ati spune nu la banuti. Demolareeeeeeeeeee! demolareeeeeeee!

    C.L.

    luni, 31 August 2009 at 22:22

    • c.l eshti un cretin handicapat dobitocule caldirea aiai face parte din istoria tarii tael dobitocul mai citeshte shi tu

      bobo

      marți, 6 Aprilie 2010 at 21:00

  4. […]  Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu […]

  5. numai niste tampiti au putut sa raspunda pana acum ! tocmai am venit de la moara lui assan , unde am fost pentur a face niste fotografii….insa misunau tiganii din toate colturile , de ti-erea si frica se scoti aparatul foto….e o rusine ca un monument national sa ajunga in halul asta ! rusine ! in loc sa se restaureze , se darama ca „sa se faca un cartier frumos” dupa cum spune un destept !

    Catalin F

    sâmbătă, 9 Ianuarie 2010 at 14:03

    • Da, nici eu nu mai stiu ce s-ar putea face. Cred ca trebuie sesizate continuu autoritatile si popularizate fotografii facute acolo pentru ca oamenii sa vada ce se intampla. E incredibil…

      Romulus Cristea

      Duminică, 10 Ianuarie 2010 at 19:11

  6. Locuiesc langa acest monument care in ultimii ani a fost transformat in groapa de gunoi si incendiat constant. Unde pot fi sesizate autoritatile?

    Corina D

    miercuri, 23 Noiembrie 2011 at 19:31

  7. […] * Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor şi autorităţilor; […]

  8. urit sa traiesti linga un monument asa sa te inbolnavesti si sa ti fie frica sa intri pe strada care altadata era normala si un cartier curat fara drogati si gunoaie vai de copii nostri care sunt nevinovati

    Anonim

    vineri, 23 August 2013 at 18:09

  9. din pacate trebuie ori darimata ori pazita pina se hotaraste ceva concret ca noi suntem bolnavi si neutinciosi sa mentinem starea normala de altadata sunt oameni care stau in zona si arunca cica fiare sa vina aurolacii dar de ce sa vina ?amenda pe loc si curatenie daca i prinde nu sa se uite politia la ei ca observ din bloc ca nu le face nimeni nimic

    Anonim

    vineri, 23 August 2013 at 18:16


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: