Dan Adamescu, patronul de la Astra şi Medien Holding (România liberă): De ce să citeşti cărţi când poţi răsfoi un „foieton”

Miliardarul Dan Adamescu, la o şedinţă cu şefii de departamente de la România liberă (transcriere după înregistrare audio):

D.G. Adamescu

„Cum să vă zic eu vouă…Jurnalu’ merge prost. Aştept de la voi anchete cum făcea Băcanu, pe vremuri. Ştiţi voi, îi învârtea pe toţi pe degete, avea relaţii, avea surse la servicii secrete. Le era frică la toţi. Înţelegeţi ce vreau!? Asta vreau! Ca să nu vă mai zic de conţinut…Păi, eu mi-am făcut bagaju cultural din foietoane (sic).

Eu am citit, timp de zece ani, toate foitoanele (sic) din Frankfurter Allgemeine Zeitung. Cine nu ştie, e un ziar gros nemţesc, şi la mijloc avea un foieton pe diverse subiecte: artă, ştiinţe, diplomatie, spionaj, politic, astronomie. Nu am mai avut nevoie de cărţi, să citesc şi altceva… Aşa am învăţat multe lucruri, a fost suficient să devin un om cultivat. Foitoanele alea au făcut cât o mie de cărţi. Asta vreau de la voi! Şi puneţi mâna şi lucraţi că eu nu vă mai dau niciun ban! Aţi înţeles!? Băi ! Uite care e treba! Ca să vă dau 5 lei, uite vreau să văd că îmi aduceţi şi voi un leu pentru ziar ! Un leu, măi! Să văd cum vă mişcaţi ca să îmi aduceţi şi voi un leu, nu doar să cereţi mereu bani ! Mereu vreţi bani!Bani, bani bani! Vă cer mult!? Vreau să văd! Şi pe urmă mai discutăm!”

Fotografia de mai sus este o captură video chiar de la şedinţa respectivă. Adamescu avea o privire stranie, se uita la mine supărat că nu sunt de acord cu alegaţiile lui. Era chiar nervos că nu îl aprob.  Eu mă pregăteam să mă ridic să fug. Bâţâia piciorul drept, semn că urma ceva care îngrozea pe toţi cei prezenţi. Noi, în redacţie, îl poreclisem Grigore Pârţâilă.

** Citeşte şi:  Sabotati ziarul Romania libera

De ce preferă patronii din Chișinău să lucreze cu intermediari din Ucraina

Criza a crescut continuu volumul producției micilor întreprinderi poligrafice din Republica Moldova

Prăbușirea economiei centralizate și implicit a coloșilor de stat din sectorul poligrafic a condus la apariția câtorva sute de mici întreprinderi specializate în zona Chișinăului. Deși criza a măcinat Europa, patronii tipografiilor din Republica Moldova spun că „producția accidentală” (pliante, broșuri, calendare etc.) a ținut industria pe creștere.

„Criza economică a acutizat lipsa de clienți și totul s-a direcționat spre publicitate. Majoritatea companiilor au înțeles că e nevoie de campanii de marketing și că afacerile nu se pot face doar prin telefon”, explică Ion Chihai, patron asociat la Casa Editorial-Poligrafică „Bons offices”, din Chișinău.

Sediile gigant și personalul ultracalificat nu au mai contat

Foto: Relu Liciu

Chișinăul a fost cândva unul din centrele poligrafice ale fostei Uniuni Sovietice. Existau 4-5 mari coloși poligrafici, cu personal înalt calificat școlarizat în Germania și țările baltice. Totul însă s-a schimbat de 10-15 ani. „Coloșii o duc greu, și au apărut enorm de multe întreprinderi mici”, spune Ion Chihai.

„Dacă coloșii ar fi avut o politică agresivă de marketing și deschideau filiale noi, nu am mai fi fost pe această piață. Erau companii mari de stat, aveau sedii, personal calificat, instruit. Era o tradiție, erau școliți. Cu toate acestea, marketingul neadecvat i-a terminat.

E o situație complicată. Pe de-o parte, piața a crescut. E o cerere mereu în creștere pe producție accidentală, cataloage, broșuri, pliante. Cu toată criza, volumele au crescut. Până acum, companiile nu se promovau, nu se știa despre promovare. Afacerile se făceau prin marketing direct, sunai la telefon, întâlniri și atât. Companiile nu aveau idee cum se face o campanie de marketing, cum trebuie să te promovezi, cum să faci reduceri, să transmiți informații despre produsele tale. Criza a acutizat lipsa de clienți și atunci totul s-a direcționat în publicitate. Pe de altă parte, au scăzut drastic comenzile de stat. Un segment mare și larg la noi era pe tipăriturile de manuale pentru Ministerul Educației și formularele pentru instituțiile de stat. Însă cu timpul, cu digitalizarea, au dispărut de pe piață formulare, registre. Bazele de date «fură» producția tipărită tot mai mult, registrele se țin acum online”, a declarat patronul tipografiei din Moldova.

Creditele au crescut afacerile

Cu cei 45 de angajați, „Bons offices” este clasificată ca întreprindere mică. Ion Chihai mai are încă doi asociați. Bazele companiei au fost puse încă din 1997, când activitățile au demarat prin achiziția unei mașini offset Romayor.

Iadul pe Pământ a înghițit normalitatea

În timp ce viceprim-ministrul a anunțat că după ce „a vizitat câteva tronsoane” de drumuri a văzut „iadul pe Pământ”, localnicii din zonele aflate sub cod roșu susțin doar că „așa e în fiecare iarnă”. Percepția disproporționată a realității nu reflectă altceva decât incompetență și plasarea pe un alt palier decât cel al normalității.

Ne-am fi așteptat mai degrabă ca localnicii zgribuliți din regiunile județelor bântuite de viscolul puternic să vorbească, subjugați de neputință, despre calamitate, infern, nenorociri și peisaje apocaliptice. Ei bine, locuitorii intervievați de jurnaliștii cuprinși de panica indusă de autorități răspundeau calm și simplu că nu e nimic nemaivăzut sau neauzit: „Așa e iarna, și anul trecut a fost la fel!”. O iarnă cu zăpadă troienită care afectează în primul rând traficul și transporturile de mărfuri. O iarnă târzie care crește facturile pentru toți și întârzie livrările pentru lanțurile de distribuție,  industrie, tipografii etc.

„Bucureștiul arată ca o cazemată”, „Între blocuri e infernul alb”, „Peisajul apocaliptic a cuprins România”, „Calamitate-alertă maximă de cod roșu”, „Mii de oameni stau prizonieri în case cu zăpada la ștreașină”, „O gravidă stă să nască între nămeții de patru metri de zăpadă” sunt doar câteva dintre titlurile nefericite apărute pe ecranele televizoarelor, la programele de știri și pe paginile publicațiilor online cu ocazia primului viscol din această iarnă mult întârziată. Totul a culminat cu declarația cel puțin iresponsabilă a unui demnitar din fruntea guvernului care după ce s-a udat nițel la pantofi vizitând „niște tronsoane” a declarat la Palatul Victoria că el a văzut „Iadul pe Pământ”, în loc de o ninsoare rebelă de iarnă. Într-adevăr o ninsoare viscolită, de intensitate mai mare pe alocuri, dar nu fenomene nemaivăzute și nemaiîntâlnite. Iarnă grea, cu temperaturi extreme, viscol puternic și numeroși morți prin înghețare, a mai fost în ultimul deceniu și nu a fost decretat niciun cod roșu. Ca să nu mai vorbim de cel puțin două ierni grele din anii ’80 când troienele depășeau doi metri și nu a declarat nimeni stare de necesitate sau calamitate.