Dan Adamescu, patronul de la Astra şi Medien Holding (România liberă): De ce să citeşti cărţi când poţi răsfoi un „foieton”

Miliardarul Dan Adamescu, la o şedinţă cu şefii de departamente de la România liberă (transcriere după înregistrare audio):

D.G. Adamescu

„Cum să vă zic eu vouă…Jurnalu’ merge prost. Aştept de la voi anchete cum făcea Băcanu, pe vremuri. Ştiţi voi, îi învârtea pe toţi pe degete, avea relaţii, avea surse la servicii secrete. Le era frică la toţi. Înţelegeţi ce vreau!? Asta vreau! Ca să nu vă mai zic de conţinut…Păi, eu mi-am făcut bagaju cultural din foietoane (sic).

Eu am citit, timp de zece ani, toate foitoanele (sic) din Frankfurter Allgemeine Zeitung. Cine nu ştie, e un ziar gros nemţesc, şi la mijloc avea un foieton pe diverse subiecte: artă, ştiinţe, diplomatie, spionaj, politic, astronomie. Nu am mai avut nevoie de cărţi, să citesc şi altceva… Aşa am învăţat multe lucruri, a fost suficient să devin un om cultivat. Foitoanele alea au făcut cât o mie de cărţi. Asta vreau de la voi! Şi puneţi mâna şi lucraţi că eu nu vă mai dau niciun ban! Aţi înţeles!? Băi ! Uite care e treba! Ca să vă dau 5 lei, uite vreau să văd că îmi aduceţi şi voi un leu pentru ziar ! Un leu, măi! Să văd cum vă mişcaţi ca să îmi aduceţi şi voi un leu, nu doar să cereţi mereu bani ! Mereu vreţi bani!Bani, bani bani! Vă cer mult!? Vreau să văd! Şi pe urmă mai discutăm!”

Fotografia de mai sus este o captură video chiar de la şedinţa respectivă. Adamescu avea o privire stranie, se uita la mine supărat că nu sunt de acord cu alegaţiile lui. Era chiar nervos că nu îl aprob.  Eu mă pregăteam să mă ridic să fug. Bâţâia piciorul drept, semn că urma ceva care îngrozea pe toţi cei prezenţi. Noi, în redacţie, îl poreclisem Grigore Pârţâilă.

** Citeşte şi:  Sabotati ziarul Romania libera

Publicitate

Sabotati ziarul Romania libera (I)

Ziarul România liberă „a uitat” să-mi mai plăteasca salariile începând din luna februarie. Se mai adaugă munca „la negru”, prestată pentru Medien Holding, pentru mai multe suplimente ale ziarului România libera şi pentru care banii s-au încasat, dar nu s-au virat şi pentru ziarişti. Eu o consider o escrocherie, ca să nu o numesc mizerie. Sunt uimit sa văd acum un „protest” al colegilor, dar care au stat impasibili când vedeau cum sunt escrocat de ziarul la care lucram de 23 de ani (din 1990). Colegii „răzvrătiţi” nu au scos niciun cuvânt când vedeau că eu, de luni si luni de zile, prestam pe gratis. În schimb, colegii jurnalişti îşi încasau salariile pe drepturi de autor sau lanegru, cu banuţii număraţi ca la frizer, în mână (eu am preferat sa lucrez legal, în schimb).
În plus, am mai descoperit că nici asigurările nu sunt plătite de doi ani de zile. ITM-ul are acum de lucru si cu România liberă, dar şi cu proprii angajaţi „unşi”.

Nu-mi rămâne decât să-i rog pe cei care mai au bun simţ să saboteze acest ziar (România liberă, dar şi Academia Caţavencu care face parte din trust, ambele cu audiente si tiraje prabusite), adică pur şi simplu să nu-şi mai facă abonamente şi să nu-l mai citească, dar nici să nu mai deschidă pagina lor de web. E suficient doar atât. Nesimţirea a fost maximă. Altceva nu a mai rămas de făcut! Doar aşa mai puteţi dovedi puţină solidaritate cu ziaristii escrocaţi. Altfel umpleţi în continuare buzunarele lui Adamescu & Co care sfidează jurnaliştii escrocaţi. Adamescu continua să vină la birou fie cu Rolls Royce, fie în Maybach, în timp ce ziariştii sunt rupţi de foame de luni de zile. Un trabuc pe care-l fumează zilnic Dan Adamescu costă cât salariul neplătit de luni de zile al unui junalist. Un individ cu moralitate diminuată, discutabilă şi care a adus ziarul în stadiul în care se află astăzi. La zero barat, un ziar lipsa la recenta auditare si aproape inexistent.

Cum am fost escrocat de ziarul România liberă

Ce să vă mai spun? Că am aflat că nu am şansa să recuperez nimic de la societate. Totul a fost spoliat şi mătraşit. „Actorii-dirijori” sunt indicaţi şi arătaţi cu degetul în persoana directorului general Adrian Rus (care cerşea imperativ de la redactori redirecţionarea impozitelor către ONG-urile proprii, afirmând-halal model de părinte- că are de cumpărat fân pentru caii fiicei şi bascheţi pentru băiatul de la liceu )  şi a directorului economic Dan Sabău. Despre Găbi Gheorghiţa Barbu, şefa de la personal care malversaţioneză şi ştate, nu va pot spune decât ce ştie toată lumea. Discutăm de o semianalfabeta şi abia aştept ca în zilele următoare să public scrisorile electronice primite de la aceasta. Pentru fapt divers, i se spune în redacţie, „Miau-Legat” sau „Servitoarea”. Surpriza vine în viitorul apropiat. Cu probe si documente. La poliţie unii deja au dat cu subsemnatul, alţii aşteaptă mandatul de aducere, aşa cum de altfel a auzit direct şi Alexander Adamescu.

La Poliţie şi Parchet sunt, în prezent, instrumentate câteva dosare privind situaţia de la România liberă. De exemplu, la Secţia 9 Poliţie Mai sunt şi nişte procese pe rol. Sper ca lucrurile să fie soluţionate în curând.

Mai am de adăugat însă ceva. Ziarul România liberă îmi plătea un „fantastic” salariu de 1.800 lei, un fel de pedeapsa pentru faptul că am refuzat să lucrez ilegal „la negru” sau pe drepturi de autor. În schimb, colegii, 99,99%, care în prezent plâng pe la colţuri, primeau 3.500-6.000 de lei lunar drept răsplată pentru”fentarea” legii prin aşa-zise drepturi de autor sau plată pe ştate de aruncat la coş.

* Voi publica cât de curând lista cu firmele, politicienii si oamenii de afaceri care au beneficiat indirect de munca mea, neplatită de angajator. O astfel de firma, de exemplu, este compania care imbuteliază apa minerală Borsec.

** Cititi alte cateva zeci de comentarii la materialul de mai sus, pe pagina mea de la Facebook:

https://www.facebook.com/romuluscristea

Va urma

Marirea si decaderea imperiului Micula

Grupul European Drinks se pregăteşte să concedieze mii de angajaţi – http://htxt.it/qYs4

Ce se alege de “Frutti-Fresh”, una dintre poveştile de succes ale capitalismului autohton?

Imperiul bihorean al mâncării şi băuturilor, care la sfârşitul anilor ’90 domina agresiv piaţa de profil, a ajuns acum să se restrângă dramatic ca urmare a scăderi cotei într-o piaţă care la rândul ei se micşorează şi anunţă concedieri masive, care ar putea depăşi o treime din forţa de muncă de aproximativ 10.000 de persoane.

Frații viorel și Ioan Micula, în urmă cu șapte ani la lansarea uneia dintre aventurile în mass-media: Național FM. Foto: Romania libera

În 1996, sucrile carbogazoase Frutti Fresh produse de European Drinks aveau jumătate din piaţă, adică mai mult decât Coca-Cola şi Pepsi la un loc. România era singura ţară unde Coca-Cola nu era lider de piaţă. Însă strategia bazată pe preţuri mici s-a întors împotriva companiei în anii 2000. Când standardul de viaţă şi pretenţiile românilor au crescut, vânzările de răcoritoare ieftine, eufemistic denumite de grup “value for money”, au început declinul. Creşteri şi scăderi asemănătoare a văzut afacerea fraţilor Micula şi pe piaţa apei minerale, a alcoolului distilat, a berii la pet sau a snacks-urilor.

Iar după 2008, când criza a lovit iar buzunarele românilor, ei şi-au restrâns consumul dar au refuzat să se întoarcă la mărcile pe care le abandonaseră. Iar piaţa se încăpăţânează să scadă. După ce grupul reuşise, la începutul anilor 2000, să-şi plătească datoriile restante la stat, fraţii Micula s-au întors acum în top 10 datornici. Urmează restrângerea de activitate.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 19 august 2011.

Citeste mai departe continuarea articolului:

Topul companiilor americane care nu au inca afaceri in Romania

Până acum, investiţiile americane în România au fost relativ modeste – http://htxt.it/buhE

Anunţul autorităţilor privind amplasarea scutului antirachetă al SUA la Deveselu, judeţul Olt, ar putea impulsiona investiţiile companiilor americane în România.

Din primele 2.000 de companii cotate ca fiind cele mai mari din lume, incluse în topul Forbes, peste 500 sunt în Statele Unite. Deşi Statele Unite reprezintă unii dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din spaţiul extracomunitar, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări este relativ modest. În topul investitorilor americani prezenţi deja în România se numără nume sonore precum General Electric, Coca Cola, Smithfield Food, Ford, Microsoft. În schimb, alţi investitori puternici lipsesc, deşi desfăşoară operaţiuni în unele ţările învecinate.

WalMart. Este cea mai mare companie din lume din domeniul comerţului cu amănuntul. Foto: Romania libera

Schimburile comerciale România-SUA au ajuns anul trecut la 1,1 miliarde euro, reprezentând ceva mai mult de 1% din comerţul exterior total al României.
În 2010, la registrul Comerţului erau înregistrate peste 6.200 de companii cu capital american. Statele Unite au fost în 2010 pe locul al şaisprezecelea în clasamentul principalilor parteneri comerciali ai României la export.

Ce multinaţionale nu au venit încă în România şi cât de aproape au ajuns?

WalMart. Este cea mai mare companie din lume din domeniul comerţului cu amănuntul. WalMart deţine 8.500 de magazine în 15 ţări, inclusiv în Europa (Norvegia, Marea Britanie). Cu peste 2,1 milioane de angajaţi, anul trecut compania a fost cotată la nivel global pe primul loc la venituri obţinute.