ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Posts Tagged ‘tiraj

Dan Adamescu, patronul de la Astra şi Medien Holding (România liberă): De ce să citeşti cărţi când poţi răsfoi un „foieton”

with 59 comments

Miliardarul Dan Adamescu, la o şedinţă cu şefii de departamente de la România liberă (transcriere după înregistrare audio):

rsz_rsz_1adamescu1

D.G. Adamescu

„Cum să vă zic eu vouă…Jurnalu’ merge prost. Aştept de la voi anchete cum făcea Băcanu, pe vremuri. Ştiţi voi, îi învârtea pe toţi pe degete, avea relaţii, avea surse la servicii secrete. Le era frică la toţi. Înţelegeţi ce vreau!? Asta vreau! Ca să nu vă mai zic de conţinut…Păi, eu mi-am făcut bagaju cultural din foietoane (sic).

Eu am citit, timp de zece ani, toate foitoanele (sic) din Frankfurter Allgemeine Zeitung. Cine nu ştie, e un ziar gros nemţesc, şi la mijloc avea un foieton pe diverse subiecte: artă, ştiinţe, diplomatie, spionaj, politic, astronomie. Nu am mai avut nevoie de cărţi, să citesc şi altceva… Aşa am învăţat multe lucruri, a fost suficient să devin un om cultivat. Foitoanele alea au făcut cât o mie de cărţi. Asta vreau de la voi! Şi puneţi mâna şi lucraţi că eu nu vă mai dau niciun ban! Aţi înţeles!? Băi ! Uite care e treba! Ca să vă dau 5 lei, uite vreau să văd că îmi aduceţi şi voi un leu pentru ziar ! Un leu, măi! Să văd cum vă mişcaţi ca să îmi aduceţi şi voi un leu, nu doar să cereţi mereu bani ! Mereu vreţi bani!Bani, bani bani! Vă cer mult!? Vreau să văd! Şi pe urmă mai discutăm!”

Fotografia de mai sus este o captură video chiar de la şedinţa respectivă. Adamescu avea o privire stranie, se uita la mine supărat că nu sunt de acord cu alegaţiile lui. Era chiar nervos că nu îl aprob.  Eu mă pregăteam să mă ridic să fug. Bâţâia piciorul drept, semn că urma ceva care îngrozea pe toţi cei prezenţi. Noi, în redacţie, îl poreclisem Grigore Pârţâilă.

** Citeşte şi:  Sabotati ziarul Romania libera

Reclame

De ce preferă patronii din Chișinău să lucreze cu intermediari din Ucraina

leave a comment »

Criza a crescut continuu volumul producției micilor întreprinderi poligrafice din Republica Moldova

Prăbușirea economiei centralizate și implicit a coloșilor de stat din sectorul poligrafic a condus la apariția câtorva sute de mici întreprinderi specializate în zona Chișinăului. Deși criza a măcinat Europa, patronii tipografiilor din Republica Moldova spun că „producția accidentală” (pliante, broșuri, calendare etc.) a ținut industria pe creștere.

„Criza economică a acutizat lipsa de clienți și totul s-a direcționat spre publicitate. Majoritatea companiilor au înțeles că e nevoie de campanii de marketing și că afacerile nu se pot face doar prin telefon”, explică Ion Chihai, patron asociat la Casa Editorial-Poligrafică „Bons offices”, din Chișinău.

Sediile gigant și personalul ultracalificat nu au mai contat

IMG_3

Foto: Relu Liciu

Chișinăul a fost cândva unul din centrele poligrafice ale fostei Uniuni Sovietice. Existau 4-5 mari coloși poligrafici, cu personal înalt calificat școlarizat în Germania și țările baltice. Totul însă s-a schimbat de 10-15 ani. „Coloșii o duc greu, și au apărut enorm de multe întreprinderi mici”, spune Ion Chihai.

„Dacă coloșii ar fi avut o politică agresivă de marketing și deschideau filiale noi, nu am mai fi fost pe această piață. Erau companii mari de stat, aveau sedii, personal calificat, instruit. Era o tradiție, erau școliți. Cu toate acestea, marketingul neadecvat i-a terminat.

E o situație complicată. Pe de-o parte, piața a crescut. E o cerere mereu în creștere pe producție accidentală, cataloage, broșuri, pliante. Cu toată criza, volumele au crescut. Până acum, companiile nu se promovau, nu se știa despre promovare. Afacerile se făceau prin marketing direct, sunai la telefon, întâlniri și atât. Companiile nu aveau idee cum se face o campanie de marketing, cum trebuie să te promovezi, cum să faci reduceri, să transmiți informații despre produsele tale. Criza a acutizat lipsa de clienți și atunci totul s-a direcționat în publicitate. Pe de altă parte, au scăzut drastic comenzile de stat. Un segment mare și larg la noi era pe tipăriturile de manuale pentru Ministerul Educației și formularele pentru instituțiile de stat. Însă cu timpul, cu digitalizarea, au dispărut de pe piață formulare, registre. Bazele de date «fură» producția tipărită tot mai mult, registrele se țin acum online”, a declarat patronul tipografiei din Moldova.

Creditele au crescut afacerile

Cu cei 45 de angajați, „Bons offices” este clasificată ca întreprindere mică. Ion Chihai mai are încă doi asociați. Bazele companiei au fost puse încă din 1997, când activitățile au demarat prin achiziția unei mașini offset Romayor.

Citește restul acestei intrări »

Sabotati ziarul Romania libera (I)

with 174 comments

Ziarul România liberă „a uitat” să-mi mai plăteasca salariile începând din luna februarie. Se mai adaugă munca „la negru”, prestată pentru Medien Holding, pentru mai multe suplimente ale ziarului România libera şi pentru care banii s-au încasat, dar nu s-au virat şi pentru ziarişti. Eu o consider o escrocherie, ca să nu o numesc mizerie. Sunt uimit sa văd acum un „protest” al colegilor, dar care au stat impasibili când vedeau cum sunt escrocat de ziarul la care lucram de 23 de ani (din 1990). Colegii „răzvrătiţi” nu au scos niciun cuvânt când vedeau că eu, de luni si luni de zile, prestam pe gratis. În schimb, colegii jurnalişti îşi încasau salariile pe drepturi de autor sau lanegru, cu banuţii număraţi ca la frizer, în mână (eu am preferat sa lucrez legal, în schimb).
În plus, am mai descoperit că nici asigurările nu sunt plătite de doi ani de zile. ITM-ul are acum de lucru si cu România liberă, dar şi cu proprii angajaţi „unşi”.

Nu-mi rămâne decât să-i rog pe cei care mai au bun simţ să saboteze acest ziar (România liberă, dar şi Academia Caţavencu care face parte din trust, ambele cu audiente si tiraje prabusite), adică pur şi simplu să nu-şi mai facă abonamente şi să nu-l mai citească, dar nici să nu mai deschidă pagina lor de web. E suficient doar atât. Nesimţirea a fost maximă. Altceva nu a mai rămas de făcut! Doar aşa mai puteţi dovedi puţină solidaritate cu ziaristii escrocaţi. Altfel umpleţi în continuare buzunarele lui Adamescu & Co care sfidează jurnaliştii escrocaţi. Adamescu continua să vină la birou fie cu Rolls Royce, fie în Maybach, în timp ce ziariştii sunt rupţi de foame de luni de zile. Un trabuc pe care-l fumează zilnic Dan Adamescu costă cât salariul neplătit de luni de zile al unui junalist. Un individ cu moralitate diminuată, discutabilă şi care a adus ziarul în stadiul în care se află astăzi. La zero barat, un ziar lipsa la recenta auditare si aproape inexistent.

Cum am fost escrocat de ziarul România liberă

Cum am fost escrocat de ziarul România liberă

Ce să vă mai spun? Că am aflat că nu am şansa să recuperez nimic de la societate. Totul a fost spoliat şi mătraşit. „Actorii-dirijori” sunt indicaţi şi arătaţi cu degetul în persoana directorului general Adrian Rus (care cerşea imperativ de la redactori redirecţionarea impozitelor către ONG-urile proprii, afirmând-halal model de părinte- că are de cumpărat fân pentru caii fiicei şi bascheţi pentru băiatul de la liceu )  şi a directorului economic Dan Sabău. Despre Găbi Gheorghiţa Barbu, şefa de la personal care malversaţioneză şi ştate, nu va pot spune decât ce ştie toată lumea. Discutăm de o semianalfabeta şi abia aştept ca în zilele următoare să public scrisorile electronice primite de la aceasta. Pentru fapt divers, i se spune în redacţie, „Miau-Legat” sau „Servitoarea”. Surpriza vine în viitorul apropiat. Cu probe si documente. La poliţie unii deja au dat cu subsemnatul, alţii aşteaptă mandatul de aducere, aşa cum de altfel a auzit direct şi Alexander Adamescu.

La Poliţie şi Parchet sunt, în prezent, instrumentate câteva dosare privind situaţia de la România liberă. De exemplu, la Secţia 9 Poliţie Mai sunt şi nişte procese pe rol. Sper ca lucrurile să fie soluţionate în curând.

Mai am de adăugat însă ceva. Ziarul România liberă îmi plătea un „fantastic” salariu de 1.800 lei, un fel de pedeapsa pentru faptul că am refuzat să lucrez ilegal „la negru” sau pe drepturi de autor. În schimb, colegii, 99,99%, care în prezent plâng pe la colţuri, primeau 3.500-6.000 de lei lunar drept răsplată pentru”fentarea” legii prin aşa-zise drepturi de autor sau plată pe ştate de aruncat la coş.

* Voi publica cât de curând lista cu firmele, politicienii si oamenii de afaceri care au beneficiat indirect de munca mea, neplatită de angajator. O astfel de firma, de exemplu, este compania care imbuteliază apa minerală Borsec.

** Cititi alte cateva zeci de comentarii la materialul de mai sus, pe pagina mea de la Facebook:

https://www.facebook.com/romuluscristea

Va urma