Rusia interzice importul de fructe și legume din Polonia

Rusia interzice importul de fructe și legume din Polonia, începând cu data de 1 august. Anunțul a fost făcut de un oficial al Serviciului fitosanitar rus (Rosselhoznadzor), potrivit portalului Deschide.md.

Motivul invocat de autoritățile ruse pentru a justifica embargoul impus pentru fructele și legumele din Polonia a fost: „încălcări repetate de calității și certificării produselor”.
La 29 iulie, Rusia a anunțat că interzice importul de fructe, legume și conserve de pește din Ucraina. O interdicție similară a fost aplicată mai multor produse agricole din Republica Moldova, începând cu data de 21 iulie.

Foto: kyivpost.com

Citește și:

* Rusia impune embargo şi pentru castraveţii muraţi din Republica Moldova

* Rusia interzice importurile de lactate de la Milkiland-Ukraina

Articol apărut în revista Agrointeligenţa din 30 iulie 2014

De ce preferă patronii din Chișinău să lucreze cu intermediari din Ucraina

Criza a crescut continuu volumul producției micilor întreprinderi poligrafice din Republica Moldova

Prăbușirea economiei centralizate și implicit a coloșilor de stat din sectorul poligrafic a condus la apariția câtorva sute de mici întreprinderi specializate în zona Chișinăului. Deși criza a măcinat Europa, patronii tipografiilor din Republica Moldova spun că „producția accidentală” (pliante, broșuri, calendare etc.) a ținut industria pe creștere.

„Criza economică a acutizat lipsa de clienți și totul s-a direcționat spre publicitate. Majoritatea companiilor au înțeles că e nevoie de campanii de marketing și că afacerile nu se pot face doar prin telefon”, explică Ion Chihai, patron asociat la Casa Editorial-Poligrafică „Bons offices”, din Chișinău.

Sediile gigant și personalul ultracalificat nu au mai contat

Foto: Relu Liciu

Chișinăul a fost cândva unul din centrele poligrafice ale fostei Uniuni Sovietice. Existau 4-5 mari coloși poligrafici, cu personal înalt calificat școlarizat în Germania și țările baltice. Totul însă s-a schimbat de 10-15 ani. „Coloșii o duc greu, și au apărut enorm de multe întreprinderi mici”, spune Ion Chihai.

„Dacă coloșii ar fi avut o politică agresivă de marketing și deschideau filiale noi, nu am mai fi fost pe această piață. Erau companii mari de stat, aveau sedii, personal calificat, instruit. Era o tradiție, erau școliți. Cu toate acestea, marketingul neadecvat i-a terminat.

E o situație complicată. Pe de-o parte, piața a crescut. E o cerere mereu în creștere pe producție accidentală, cataloage, broșuri, pliante. Cu toată criza, volumele au crescut. Până acum, companiile nu se promovau, nu se știa despre promovare. Afacerile se făceau prin marketing direct, sunai la telefon, întâlniri și atât. Companiile nu aveau idee cum se face o campanie de marketing, cum trebuie să te promovezi, cum să faci reduceri, să transmiți informații despre produsele tale. Criza a acutizat lipsa de clienți și atunci totul s-a direcționat în publicitate. Pe de altă parte, au scăzut drastic comenzile de stat. Un segment mare și larg la noi era pe tipăriturile de manuale pentru Ministerul Educației și formularele pentru instituțiile de stat. Însă cu timpul, cu digitalizarea, au dispărut de pe piață formulare, registre. Bazele de date «fură» producția tipărită tot mai mult, registrele se țin acum online”, a declarat patronul tipografiei din Moldova.

Creditele au crescut afacerile

Cu cei 45 de angajați, „Bons offices” este clasificată ca întreprindere mică. Ion Chihai mai are încă doi asociați. Bazele companiei au fost puse încă din 1997, când activitățile au demarat prin achiziția unei mașini offset Romayor.

Ambasadorul SUA sugereaza ce ar putea contine peste cativa ani depesele WikiLeaks

Gitenstein: Campionii energetici sunt ca şezlongurile pe Titanic

Companiile din domeniul energiei ar trebui privatizate, nu reorganizate, pentru că nu sunt conduse ca nişte afaceri, spune Mark Gitenstein.

Menţinerea preţurilor reglementate pentru gaze şi energie şi încercarea de resuscitare a companiilor energetice de stat prin regruparea lor au ca efect întârzierea unor investiţii în prospecţiuni şi producţie, consideră Mark H. Gitenstein, ambasadorul SUA în România.

 

Mark H. Gitenstein, ambasadorul SUA în România; Foto: România liberă

Canalizarea eforturilor autorităţilor pentru găsirea de soluţii pentru privatizarea totală sau parţială a unor companii de stat din domeniul energiei ar putea fi soluţia pentru atragerea de finanţări necesare modernizării infrastructurii şi sectorului energetic. Iar reorganizarea companiilor energetice de stat, „în doi campioni energetici naţionali”, în condiţiile în care sectorul energetic are nevoie de o infuzie de 10 miliarde de dolari, „ar reaşeza şezlongurile pe Atlantic”. Ambasadorul Gitenstein, prezent la deschiderea şedinţei de tranzacţionare de la BVB, a dat exemplul guvernului polonez, care a listat mai multe companii de stat şi a atras finanţări, reuşind astfel să fie singura ţară din Uniunea Europeană cu o economie în creştere în 2009.

În prezent, proiectul de reorganizare a sistemului energetic prin crearea a două societăţi naţionale rezultate din comasarea principalilor producători de electricitate şi cărbune este blocat în instanţele de judecată de contestaţiile depuse de Fondul Proprietatea, sindicate şi mai multe firme private.

Articol apărut în ziarul Romînia liberă din 1 aprilie 2011

Citeşte mai departe ce a spus Gitenstein:

Fratele geaman al presedintelui Kaczyński nu se afla in avionul prabusit la Smolensk. Lista pasagerilor

Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui polonez Lecj Kaczynski, nu se afla la bordul avionului care s-a prăbuşit, aşa cum au anunţat iniţial agenţiile de presă. „Jaroslaw Kaczynski a plecat către Smolensk într-un avion special”, a declarat Mariusz Blaszczak, purtătorul de cuvânt al grupului parlamentar Lege şi Justiţie (PIS), al cărui preşedinte este Jaroslaw Kaczynski.
Cei doi fraţi gemeni au guvernat Polonia din iulie 2006 până în noiembrie 2007, Lech ca preşedinte, iar Jaroslaw ca premier.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about , posted with vodpod

Cadavrul preşedintelui polonez, Lech Kaczynski, care a murit sâmbătă într-un accident de avion în vestul Rusiei, a fost găsit la locul catastrofei, a anunţat agenţia RIA Novosti, citând o sursă din cadru forţelor de ordine ruse. Cadavrele victimelor catastrofei aeriene, între care şi cel al preşedintelui polonez Lech Kaczynski, vor fi transferate la Moscova pentru a fi identificate, a declarat premierul rus, Vladimir Putin. De asemenea, au fost găsite ambele cutii negre ale avionului.
Avionul la bordul căruia se află preşedintele polonez Lech Kaczynski s-a prăbuşit, sâmbătă, la aterizarea pe aeroportul din Smolensk, în Rusia.

Preşedintele se afla împreună cu soţia sa la bordul avionului, alături de 95 de persoane (89 de delegaţi -demnitari, politicieni, personalităţi şi şapte membri ai echipajului). Potrivit agenţiilor de ştiri, în avion se aflau şi liderii altor două partide poloneze, şeful Statului Major şi ministrul adjunct al Afacerilor Externe, Andrzej Kremer, şi preşedintele băncii naţionale Sławomir Skrzypek.

Nicio persoană aflată la bordul avionului nu a supravieţuit. „Avionul a acroşat mai mulţi copaci, s-a prăbuşit şi a luat foc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, Piotr Paszkowski, pentru postul de televiziune polonez TVN24.

Kaczynski mergea în vizită la Smolensk pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde trupele sovietice au ucis mii de polonezi.

Vezi ultima actualizare a listei cu pasagerii cursei TU-154 decedaţi în catastrofa aeronautică de sâmbătă (potrivit postului TVN 24):