Rusia a interzis importurile de produse alimentare din UE, SUA, Canada, Australia şi Norvegia

Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat decretul de interzicere a importurilor de produse alimentare din ţările care au impus sancţiuni împotriva Moscovei. Embargoul este valabil timp de un an cu începere din 7 august.

Restricţiile nu se aplică la băuturi spirtoase

Interdicţia pentru produsele alimentare se referă la vită, porc, pasăre, peşte, brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia, potrivit publicaţiei ucrainene Kiyv Post. Textul actului normativ nu face în schimb nici o referire la băuturile spirtoase şi vin.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au dispus o serie de sancţiuni economice împotriva Rusiei, pe fondul crizei prelungite din Ucraina.

În umră cu două zile, preşedintele Vladimir Putin ordonase Guvernului rus să elaboreze o serie de măsuri simetrice faţă de aceste sancţiuni.

Publicitate

De ce preferă patronii din Chișinău să lucreze cu intermediari din Ucraina

Criza a crescut continuu volumul producției micilor întreprinderi poligrafice din Republica Moldova

Prăbușirea economiei centralizate și implicit a coloșilor de stat din sectorul poligrafic a condus la apariția câtorva sute de mici întreprinderi specializate în zona Chișinăului. Deși criza a măcinat Europa, patronii tipografiilor din Republica Moldova spun că „producția accidentală” (pliante, broșuri, calendare etc.) a ținut industria pe creștere.

„Criza economică a acutizat lipsa de clienți și totul s-a direcționat spre publicitate. Majoritatea companiilor au înțeles că e nevoie de campanii de marketing și că afacerile nu se pot face doar prin telefon”, explică Ion Chihai, patron asociat la Casa Editorial-Poligrafică „Bons offices”, din Chișinău.

Sediile gigant și personalul ultracalificat nu au mai contat

Foto: Relu Liciu

Chișinăul a fost cândva unul din centrele poligrafice ale fostei Uniuni Sovietice. Existau 4-5 mari coloși poligrafici, cu personal înalt calificat școlarizat în Germania și țările baltice. Totul însă s-a schimbat de 10-15 ani. „Coloșii o duc greu, și au apărut enorm de multe întreprinderi mici”, spune Ion Chihai.

„Dacă coloșii ar fi avut o politică agresivă de marketing și deschideau filiale noi, nu am mai fi fost pe această piață. Erau companii mari de stat, aveau sedii, personal calificat, instruit. Era o tradiție, erau școliți. Cu toate acestea, marketingul neadecvat i-a terminat.

E o situație complicată. Pe de-o parte, piața a crescut. E o cerere mereu în creștere pe producție accidentală, cataloage, broșuri, pliante. Cu toată criza, volumele au crescut. Până acum, companiile nu se promovau, nu se știa despre promovare. Afacerile se făceau prin marketing direct, sunai la telefon, întâlniri și atât. Companiile nu aveau idee cum se face o campanie de marketing, cum trebuie să te promovezi, cum să faci reduceri, să transmiți informații despre produsele tale. Criza a acutizat lipsa de clienți și atunci totul s-a direcționat în publicitate. Pe de altă parte, au scăzut drastic comenzile de stat. Un segment mare și larg la noi era pe tipăriturile de manuale pentru Ministerul Educației și formularele pentru instituțiile de stat. Însă cu timpul, cu digitalizarea, au dispărut de pe piață formulare, registre. Bazele de date «fură» producția tipărită tot mai mult, registrele se țin acum online”, a declarat patronul tipografiei din Moldova.

Creditele au crescut afacerile

Cu cei 45 de angajați, „Bons offices” este clasificată ca întreprindere mică. Ion Chihai mai are încă doi asociați. Bazele companiei au fost puse încă din 1997, când activitățile au demarat prin achiziția unei mașini offset Romayor.

Cât valoreaza resursele de aur si argint ale României

Cotaţii-record: aurul – peste 1.500 dolari uncia, argintul – peste 45 –  http://htxt.it/9osW

În ultimii 10 ani, valoarea zăcămintelor de aur a crescut de şase ori, iar a celorde argint – de 12 ori.

De la începutul lunii aprilie, aurul a atins maxime istorice de zece ori. Preţul aurului a trecut pragul de 1.500 dolari pe uncie, în timp ce argintul a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani – 46 dolari pe uncie.

Aurul din zăcămintele românești valorează, la cotația actuală. peste 16 miliarde dolari. Foto AP/ Romania libera

Cât valorează însă aurul şi argintul din România? În rezerva Băncii Naţionale se găsesc aproape 104 tone de aur. Tezaurul românesc aflat la Moscova cântăreşte 92 tone (90% este sub formă de monede de aur, iar restul în lingouri din aur fin). În plus, rezervele estimate de cele două companii care au în prezent licenţă de exploatare pentru minereuri auro-argentifere sunt de circa 310 tone de aur şi aproape 1.321 tone de argint. În prezent însă, în România nu se mai scoate din zăcăminte nici un gram de aur.

Cine caută aur

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în România, pentru explorarea şi exploatarea minereurilor aurifere au licenţe valabile un număr de cinci companii. Însă licenţe de exploatare au doar două companii: Gold Corporation SA (la Roşia Montană) şi Deva Gold SA (la Certejul de Sus). La Certej, lângă Deva, compania europeană Goldfields, acţionar majoritar al companiei miniere române Deva Gold SA, a anunţat existenţa unor zăcăminte de 65 tone aur şi 375 tone argint. În schimb, la Roşia Montană, Gold Corporation estimează că există 365 milioane tone de resurse, însă din acestea se exploatează 215 milioane tone. Prin extragere şi prelucrare se obţine un randament de extracţie de 80%, ceea ce înseamnă că producţia de aur realizată este 8,63 milioane uncii. Prin exploatare se pierde circa 20% din aurul extras. Rezervele de argint de la Roşia Montană sunt estimate ca fiind de aproape 950 tone.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 27 aprilie 2011

Doua premii Cesar pentru filmul Concertul, de Radu Mihaileanu

Filmul „Concertul”, de Radu Mihăileanu, a obţinut două premii César pentru cel mai bun sunet respectiv cea mai bună coloană sonoră, sâmbătă, în timpul unei gale care are loc la Théâtre du Châtelet din Paris, potrivit  postului  TV5 Monde. Premiile au fost acordate la categoria „Tehnică”.

Postat pe Youtube de EUROPACORP

Coloana sonoră a filmului „Le Concert” este semnată de Armand Amar care preia un concert de Ceaikovski.
Lungmetrajul „Concertul”, de Radu Mihăileanu, a primit şase nominalizări, inclusiv la categoria „cel mai bun film”, la prestigioasele Premii César, considerate echivalentul francez al Oscarurilor.

Şapte filme au primit nominalizăti pentru cel mai bun film produs în 2009:  „A l’origine” de Xavier Giannoli ( 11 nominalizări), „Welcome” de Philippe Lioret (10), „Le concert” de Radu Mihaileanu (6), „Les herbes folles” – Alain Resnais, „La journée de la jupe” de Jean-Paul Lilienfeld şi „Rapt” de Lucas Belvaux, informează AFP.
Radu Mihăileanu a mai fost nominalizat la premiile Cesar în 1999, pentru scenariul filmului „Trenul vieţii/ Train de vie”, şi în 2006, pentru „Trăieşte/ Va, Vis et Deviens”, când a şi câştigat premiul pentru cel mai bun scenariu original.
Comedia dramatică „Le concert/ Concertul” a avut premiera românească pe 20 noiembrie 2009.
Filmul îl are în centru pe Andrei Filipov, dirijorul orchestrei Teatrului Balşoi şi cel mai mare dirijor din Uniunea Sovietică, concediat în plină glorie pentru că a refuzat să se despartă de muzicienii săi evrei, potrivit Europacorp.

Treizeci de ani mai târziu, Filipov încă mai lucrează la Teatrul Balşoi, dar ca om de serviciu, când, într-o noapte, în timp ce curăţa biroul directorului în funcţie, sustrage un fax prin care orchestra rusă era invitată să cânte la Paris, la faimoasă sală Pleyel. Astfel, el îşi cheamă foştii colegi pentru ca împreună să treacă drept membrii Orchestrei Balşoi.

Lungmetrajul „Concertul” a fost filmat în proporţie de  60 la sută în România, o săptămână la Moscova şi restul la Paris. Potrivit lui Radu Mihăileanu, filmările din România s-au desfăşurat la studiourile Castel Film, dar şi în alte locuri din Bucureşti, printre care Institutul „Ana Aslan” şi Arenele Romane, informează Mediafax.