Cum se fac bani din cercetare aplicata in plina criza

Secretul profitului din „apa vie” –  http://htxt.it/w7fn

Cum sa maresti cifra de afaceri pe timp de criza

Reteta naturista pentru afaceri de un milion de euro pe luna –  http://htxt.it/lgPP

Afacerea familiei Manea, bazată pe fabricaţia produselor naturale, nu a fost afectată de criză, dimpotrivă, gama de produse a fost diversificată în baza unor brevete şi inovaţii la care s-au adăugat investiţii periodice.

Inginerul chimist Ştefan Manea şi-a deschis firma cu activitate de producţie în domeniul homeopatiei, fitoterapiei şi galenice imediat după revoluţie, în aprilie 1990. La început a ieşit pe piaţă cu două produse. După 20 de ani de activitate, firma de producţie de medicamente naturale Hofigal are un portofoliu de 480 de produse şi este singura de pe piaţa de profil cu capital integral românesc.
„Am ipotecat tot ce aveam când am pornit afacerea. Mergeam acasă doar de două ori pe săptămână, dormeam pe un pat de metal, semănam plante, prăşeam şi recoltam, ca să avem materie primă pentru producţie. A fost greu, dar am gândit în perspectivă un program de dezvoltare serios, cu creştere anuală de două cifre”, ne-a spus inginerul Ştefan Manea.

Foto: Romania libera/ Florin Esanu

A renunţat la credit de doi ani

În prezent, deşi criza economică face ravagii, distrugând mii de afaceri lunar, inginerul Manea nu se plânge şi susţine că, prin responsabilitate, pasiune şi profesionalism, a reuşit să facă firma să crească şi a ajuns şă-şi depăşească ţintele propuse iniţial.
„Cifra de afaceri a crescut tot timpul. Anul trecut ne-am propus pentru 2010 o creştere de 10-12%. Am ajuns acum la 18% şi probabil, la sfârşitul anului vom avea un spor de 30%. Nu e un secret cifra noastră de afaceri: un milion de dolari pe lună. În plus tot ce câştigăm reinvestim, nu avem datorii bancare şi nu am mai făcut credite de doi ani”, declară Ştefan Manea.
Compania este una integrată, îşi produce materia primă în serele şi terenurile agricole proprii. Materiile prime vegetale se obţin în sistem controlat. Plantele se cultivă fără îngrăşăminte chimice, erbicide, stimulatori şi alte tratamente de protecţie prin agricultură convenţională, însă există în derulare procedura de conversie la agricultura ecologică. Toate produsele sunt obţinute pe baza unor reţete şi tehnologii proprii, brevetate, multe dintre acestea fiind premiere mondiale.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 17 august 2010

Publicitate

Investitiile straine directe au scazut cu 30% in sase luni

Deficitul de cont curent a ajuns la 3,6 miliarde euro – http://htxt.it/uIH5

Analiştii economici consideră că scăderea cu aproape o treime a investiţiilor este urmarea încheierii „perioadei banilor ieftini” şi a lipsei de predictibilitate a mediului de afaceri.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a plasat în primul semestru la 3,65 miliarde euro, în urcare cu 50% faţă de perioada similară a anului trecut, evoluţia fiind determinată de balanţa transferurilor curente, care a consemnat un sold mai mic cu 49,9% faţă de ianuarie-iunie 2009, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

În primele şase luni, deficitul contului curent a fost finanţat în proporţie de 50,4% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au cumulat aproape 1,84 miliarde euro, în scădere cu 29%. Analistul economic Ilie Şer-bănescu apreciază că scăderea de 29% a investiţiilor străine directe, la şase luni, nu este neapărat efectul manifestării crizei economice, ci se datorează încheierii unei perioade în care s-a ţintit un anumit tip de expansiune economică ce a vizat stimularea consumului în anumite zone.

În primele şase luni, deficitul contului curent a fost finanţat în proporţie de 50,4% prin investiţii directe. Foto: Romania libera

„În perioada 2004-2008 s-au făcut investiţii care au stimulat consumul şi creditele au stat la baza creşterii economice. Banii s-au introdus prin credite. În special în imobiliare, bănci şi retail. Este o perioadă care s-a încheiat, iar scăderea investiţiilor a urmat acestei etape. Investiţiile totale s-au cifrat undeva în jurul cifrei de 30 miliarde euro, dar stocul de credite a fost dublu. Reducerea investiţiilor străine nu are legătură cu sistemul de taxe, o transnaţională cu intenţii serioase are şi capacitatea de a trece peste anumite piedici fiscale”, ne-a declarat Ilie Şerbănescu. În ianuarie-iunie 2009, investiţiile străine directe au fost în valoare de 2,6 miliarde euro.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 12 august 2010

15 ani de munca si o investitie de un milion de euro pentru un produs competitiv

Cum se creşte o afacere în criză – http://htxt.it/LCX8

Un dispozitiv brevetat pentru arderea biomasei stă la baza unei afaceri cu centrale termice dezvoltate de doi fraţi. Cu un randament superior, centralele produse de fraţii Horneţ au ajuns la mare căutare chiar şi în Germania.

Ideea de a construi o centrală termică eficientă de uz casnic, care să coste puţin, să aibă un randament foarte mare şi să utilizeze un combustibil banal le-a venit fraţilor Iuliean şi Aurel Horneţ în anul 1994. Retras la casa de la ţară, de lângă Brăila, fostul inginer metalurg de la Institutul de Cercetări Metalurgice (ICM) Aurel Horneţ a căutat o soluţie pentru a-şi incălzi locuinţa. După o perioadă în care a experimentat posibilităţi de încălzire a casei fie electric, fie cu brichete de rumeguş, Aurel Horneţ împreună cu fratele său Iuliean (fost cadru militar şi fost angajat la ICM) s-au gândit cum ar trebui să fie o centrală termică care să doteze o locuinţă: să nu scoată fum, să aibă randament foarte mare, să fie automatizată. Apoi, şi-au fixat ca obiectiv să construiască o instalaţie termică care să fie atât de eficientă, încât lumea să stea la coadă pentru a o cumpăra.

O afacere cu centrale termice demarată în baza unui brevet de invenţie merge strună în plină criză; Foto: Romania libera/Florin Esanu

Gigacalorie ieftină din deşeuri

„Am avut nişte ţinte clare şi am pornit să găsim o soluţie deosebită de producere a energiei termice într-o perioadă în care nu existau multe alternative. După sute de încercări, verificări, investiţii, am obţinut în 2008 un brevet de invenţie şi am omologat un arzător gravitaţional. Energia termică se obţine din arderea biomasei granulare sub formă de peleţi (deşeu lemnos deshidratat şi comprimat). Cercetarea şi dezvoltarea proiectului pentru centrală au necesitat o investiţie de un milion de euro, dar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate”, ne-a declarat Iuliean Horneţ.

„După ce ne-am luat certificările a venit și prima comandă mare: 800 de centrale pentru un distribuitor din Germania. Omul a venit personal să vadă centrală pentru că nu îi venea să creadă ce specificații tehnice avem”; Iuliean Horneţ, inventator

Pentru că nu au întârziat să apară comenzile, în urmă cu un an, cei doi fraţi au deschis şi o unitate de producţie lângă Bucureşti, la Chiajna. În hala de producţie, 18 angajaţi montează centrale atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export. Ca să-şi promoveze produsul, Iuliean şi Aurel Horneţ suie la sfârşit de săptămână centrala pe platforma unui camion şi merg prin toate marile oraşe din ţară. Fac demonstraţii „pe viu”. Toarnă o mână de peleţi, iniţiază arderea în centrală şi le arată oamenilor cum începe să curgă apa fierbinte. Pentru demonstraţie, o sondă electronică indică instantaneu randamentul de 93% şi cantitatea de noxe evacuate „200-300 mg/mc de emisie CO în atmosferă, faţă de o normă de 1.000 mg/mc, cât este admis în ţări cu tradiţie din Vest”.

În Vest, subvenţie în funcţie de randament

Sistemele de încălzire patentate sub denumirea de ecoHornet realizează arderea completă a peleţilor, în urma arderii neexistând fum în gazele arse, depuneri de cenuşă sau gudron.
„Nici nu ştiţi cât am pătimit până am primit aprobările şi omologările. Produsul nostru are randament de 93%, ceea ce nu mai există în momentul de faţă în alte părţi. Comisia de omologare a măsurat de trei ori şi tot nu vroia să ne dea randamentul de 93%, nu le venea să creadă. Prima oară au trecut în certificat doar menţiunea că are un randament de peste 90%. În România, programul de subvenţionare a sistemelor de încălzire prin Ministerul Mediului este defavorabil celor care achiziţionează centrale pe biomasă. În schimb, în restul UE se acordă subvenţii pentru centralele pe peleţi doar pe criterii de performanţă, dacă există un randament de peste 90%. Aşa am ajuns să livrăm centrale în Germania, unde deja avem instalate câteva unităţi şi am primit o comandă pentru 800 de bucăţi”, ne-a declarat Iuliean Horneţ.
Fraţii Horneţ spun că actuala criză nu-i afectează. De altfel, producţia de centrale au început-o chiar în perioada de criză, când alte afaceri dădeau faliment. „Ne gândim că va trebui să extindem capacitatea de producţie pentru a putea livra toate comenzile. Acum avem încă câteva proiecte în derulare pentru producţie de serie incineratoare ecologice şi centrale termice cu cogenerare”, a precizat ing. Aurel Horneţ.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 august 2010