Cine mai poftește la război

Statele participante la summitul Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, de la Varșovia, au stabilit să recunoască cyberspațiul ca un domeniu de operațiuni în care NATO trebuie să se apere la fel de eficient ca și în aer, la sol sau pe mare.

Romulus Cristea

Mai pe scurt, dacă până acum atacurile cibernetice erau oarecum privite ca instrumente nițel exotice, subsidiare, controlabile și erau pomenite în manualele de intelligence ca având potențial de amenințare mai mult pentru viitorul apropiat, iată că de acum discutăm despre cu totul altceva. În primul rând, un atac cibernetic țintit ca să destabilizeze economic, militar, din punct de vedere energetic sau al transporturilor un stat membru NATO va putea fi asimilat unui atac armat convențional. E simplu, este totuna dacă inamicul atacă terestru, pe mare, aerian sau în spațiul cibenetic. Răspunsul, după identificarea pericolului, va fi unul colectiv. Iar apărarea se va face nu doar printr-o simplă contracarare în spațiul virtual a atacului, ci mai complex, folosind absolut toate armele de apărare, inclusiv cele convenționale. Așa că joaca de-a hackerii se va termina cât de curând sau va deveni extrem de riscantă, încât va trebui să te susțină cineva cu garanții serioase.
„Acest lucru va îmbunătăți capacitatea NATO de protejare și desfășurare a operațiunilor și ne va păstra libertatea de acțiune și de decizie, în toate împrejurările. Va susține acțiunile de descurajare și apărare pe scară mai largă: apărarea cibernetică va continua să fie integrată în planificarea operațională, dar și în operațiunile Alianței”, se menționează în comunicatul emis de șefii de stat și de guvern participanți la întrunirea Consiliului Nord-Atlantic.

Publicitate

Decembrie 1989: fotografii din sediul fostului Comitet Central

Imagini din sediul Comitetului Central – PCR. Fotografiile sunt realizate de Ion Laurenţiu, în perioada 22 decembrie – 27 decembrie 1989.

Prima fotografie este din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, la parterul sediului Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În imagine: Romulus Cristea, George Grosu, Ion Laurenţiu, Doina Filip, col. V. Lupu etc.

Sala de şedinţe de la parterul CC – UTC, în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Foto 1: Ion G. Laurenţiu

În sala de festivităţi de la parterul imobilului din fosta stradă Oneşti (actuala stradă Dem. I. Dobrescu) se adunase o mulţime de civili, oameni ai Securităţii şi ofiţeri ai Armatei.

22-23 decembrie 1989, în sediul de la Comitetul Central

Imagine din seara de 22-23 decembrie 1989, la Comitetul Central-aripa UTC, etajul 1. Fotografia este realizată de Ion Laurențiu.

Foto: Ion Laurențiu

În imagine: Romulus Cristea, Cristi Crăciun, George Grosu, M. Mihalache, V. Lupu, Sorin Dan și alții.

La TVR+: Gloanțele dispărute

La aproape un sfert de veac de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989, gloanţele extrase din ţintele umane ale acelor zile de către doctorii din spitalele româneşti, nu sunt de găsit.

TVR2

Episodul intitulat “Gloanţele dispărute” al seriei de filme documentare intitulată “Istorii încâlcite”, difuzat la TVR 2 şi TVR HD tratează tocmai acest subiect.
În nopţile dramatice ale lui Decembrie 1989, medicii de la spitalele din Bucureşti au extras sute de gloanţe din trupurile demonstranţilor care manifestau împotriva regimului totalitar din România. Firesc ar fi fost ca aceste probe şi dovezi ale represiunii sângeroase să fie preluate cu un proces verbal şi folosite pentru identificarea celor care au tras în ţintele umane.