Archive for septembrie 2008
Demolări în ansamblul de arhitectură “Str. Batiştei”
Declanşarea procedurii clasării de urgenţă
Strada Batiştei nr. 26
De aproximativ o săptămână, la adresa din str. Batiştei nr. 26, sector 2, Bucureşti, se execută lucrări care indică o posibilă demolare a imobilului de pe amplasament. Cum la poartă nu există niciun panou de identificare a lucrărilor care să sugereze tipul lucrărilor executate, există suspiciunea unor lucrări de demolare ilegală.
Deşi nu este clasată individual ca monument istoric, clădirea face parte din Ansamblul de arhitectură „Str. Batiştei”
Chiar şi în cazul unei demolări autorizate, dată fiind probabilitatea ca demolarea să se termine în câteva săptămâni, si probabilitatea ca aceasta să aibă o valoare ridicată (informaţia de mai jos nu este rezultat al unui studiu amănunţit, dar lasă să se întrevadă această probabilitate) este necesară declanşarea procedurii clasării de urgenţă (adică includerea imobilului în lista monumentelor istorice a Ministerului Culturii şi Cultelor).
***************
* În cele ce urmează vă prezint o documentare realizată de arhitectul Adrian Bălteanu:
Clădirea din str. Batiştei nr. 26
-datele de mai jos sunt obţinute în urma unui studiu orientativ-
Regim juridic de protecţie a valorii patrimoniale:
Deşi nu este clasată individual ca monument istoric, clădirea face parte din Ansamblul de arhitectură „Str. Batiştei” cod Lista Monumentelor Istorice (LMI): B-II-a-B-18093 şi se află în zona de protecţie a Casei Marmorosch-Blank (Casa Spayer, arh. Louis Blanc, 1900), aflată pe str. Batiştei 24 A, cod LMI: B-II-m-B-18096. În zonă există mai multe clădiri clasate în LMI, nu a fost făcut un studiu amănunţit asupra zonelor de protecţie a acestora, astfel clădirea de la nr. 26 este posibil să se afle şi în zone de protecţie a altor monumente istorice.
Conform PUZ-Zone construite protejate, clădirea este situată în Zona construită protejată nr. 20 – Batiştei. Această zona face parte din categoria Trasee şi este una de tip Strada de ţesut tradiţional majoră. Această zonă este catalogată de PUZ-Zone construite protejate ca Zonă protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim, într-o astfel de zonă „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică.”
Câteva aprecieri asupra clădirii:
Imaginea exterioară generală a clădirii ar putea-o situa cu uşurinţă în a doua pătrime a secolului al XX-lea.
La o primă vedere, clădirea beneficiază de o compoziţie arhitecturală complexă.
În urma unei analize orientative a planurilor istorice şi a imaginilor de la faţa locului există posibilitatea ca o parte din zidurile acestei clădiri să fie anterioare anului 1846.
Argumente:
·Păstrarea unei părţi din conturul la sol al clădirii figurate în planul de la 1846 (Borroczyn)
[poziţionarea pe hărţile istorice a clădirii de pe str. Batiştei nr. 26]
· Existenţa unui joc de asemănări şi diferenţe la nivelul profilelor orizontale ale clădirii, acest joc ar putea trăda un gest coerent al arhitectului actualei clădiri de marcare a unui preexistent. Profilul dintre parter şi etaj aflat doar în zona unde e posibil, conform studiilor planurilor istorice, ca arhitectul clădirii actuale să fi păstrat ceva anterior este unul mai elaborat. Cel dintre etaje, simplificare a primului, în cazul în care acesta ar fi păstrat, ar putea arăta intenţia arhitectului de a integra primul profil imaginii de ansamblu, dar totodată şi pe cea de a-i păstra identitatea de martor al vechii clădiri. S-ar putea argumenta faptul că acest al doilea profil este mai simplificat fiind mai departe de privitorul aflat în curte. Aceasta idee este plauzibilă, totuşi 
împotriva ei stau următoarele observaţii: prima, lungimea acestor profile este una mică, iar profilul dintre parter şi etaj nu este atât de complicat, o simplificare a profilului la etaj ar putea fi privită ca o complicare la nivelul compoziţiei arhitecturale generale. A doua, faptul că partea groasă a de la partea superioară a profilului este mai lată între parter şi etaj decât cea dintre etajul 1 şi balconul etajului 2. Cornişa casei, are un alt profil, din altă familie decât cele la care am făcut referire mai sus, profil al casei noi (fără ornamentaţia crenelată, cu alte rapoarte şi număr de orizontale).
· Poziţionarea pe parcelă, deşi parcela este una de formă neregulată, iar frontul este o linie frântă, o clădire construită în a doua pătrime a secolului al XX-lea, în zona centrală a Bucureştiului nu putea fi realizată decât respectând un anumit regim de aliniere. Nu am studiat vreun regim de aliniere interbelic valabil pentru aceasta stradă, însă o poziţionare a clădirii precum aceasta este puţin probabil să apară în urma unui regim de aliniere, explicaţia plauzibilă ar fi integrarea în actuala clădire a unei părţi dintr-una preexistentă.
· Este de menţionat şi existenţa unei pivniţe comune a acestei clădiri cu cea de la nr. 24A, Casa Spayer.
Date despre demolare:
Demolarea a început la sfîrşitul lunii septembrie 2008,
La faţa locului nu există vreun panou de identificare a acestei acţiuni conform legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998
În cazul unor ilegalităţi în astfel de situaţii, autorităţile care trebuie să intervină sunt:
· Direcţia Inspecţie şi Control din cadrul Primăriei Sectorului 2, Serviciul inspecţie control constructii (cf. legii 50/1991)
· Inspectoratul în Constructii al Municipiului Bucureşti (cf. legii 50/1991)
· Inspectoratul General de Poliţie (cf. legii 259/2006)
· Direcţia Cultură, Culte, Patrimoniu Cultural Naţional – Municipiul Bucureşti (legea 422/2001)
Foto şi text: Arh. Adrian Bălteanu
Citeste si articolul de la adresa:
http://romulus-cristea.blogspot.com/
Adeverinta de necolaborare de la CNSAS. Nu am lucrat pentru Securitate si nu am facut politie politica
Am primit zilele trecute o scrisoare recomandată de la CNSAS. Era o adeverinta care certifica ca nu am fost lucrător si nici colaborator al Securităţii. Cererea de verificare la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a fost făcută la scurt timp după înfiinţarea acestuia, prin 2000 sau 2002. Atât eu, cât şi reprezentanţii Asociaţiei 21 decembrie am făcut numeroase reveniri la cererea iniţială. Din partea asociaţiei s-a cerut verificarea unui număr de 158 revoluţionari, în baza legii privind accesul la propriul dosar de la securitate. Până în prezent au fost verificaţi circa 80 de revoluţionari. La asociaţia 21 decembrie, din cei verificaţi, patru revoluţionari au fost găsiţi cu dosar de colaboratori ai fostei Securităţi. Deconspirarea celor patru a fost făcută în acest an.Trei din aceştia sunt persoane publice.
Cererea pentru verificarea dosarelor de la CNSAS a fost făcută ca urmare a apariţiei Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 ( nr. 341/2004) care condiţionează eliberarea noilor certificate de revoluţionari de o verificare prealabilă a dosarelor de la CNSAS. Fiecare persoana care a solicitat preschimbarea certificatului a semnat o declaraţie notarială prin care se consemna că respectivul nu a făcut parte din organele de represiune ale fostului regim comunist şi nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică. Deşi unii au semnat fără nici un fel de reţinere o astfel de declaraţie, ulterior au fost deconspiraţi că au avut astfel de activităţi. Pînă în prezent, nici unei persoane dovedite ca fost colaborator al poliţiei politice nu i s-a retras certificatul şi nici nu a fost obligat să restituie bunurile căpătate (terenuri, magazine, locuineţe şi indemnizaţii) în virtutea legii privind revoluţionarii.
De menţionat că deşi am depus cererea de verificare la CNSAS de aproape opt ani, abia de cîteva zile am primit un răspuns oficial, între timp, de cel puţin zece ori, trimiţîndu-mi-se adrese oficiale de la CNSAS prin care mi se cereau diverse acte: copie vizată la zi după cartea de muncă şi autobiografie amănunţită. Precizez că în 1989, aveam 21 de ani, eram student la zi, la Universitatea Politehnica, Facultatea de Energetică. Angajat am devenit abia după 1990, relevanţa unei cărţi de muncă nefiind justificată pentru cercetările de la CNSAS. În plus, CV-ul care mi-a fost solicitat de la CNSAS şi pe care l-am trimis conţinea în proporţie foarte mare, bineînţeles doar activităţile şi studiile efectuate începând cu 1989. Consider că aceste solicitări CNSAS au fost cel puţin aberante şi s-au constituit într-o procedură de tergiversare a cercetării.
În prezent, cercetările dosarelor revoluţionarilor de la CNSAS sunt făcute la cererea expresă a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR), nu de alta, dar prin preschimabrea certificatelor de revoluţionari, posesorii acestora care au venit sub media pe economie primesc o indemnizaţie care depăşeşte salariul mediu pe economie, iar răniţii şi reţinuţii primesc această indemnizaţie indiferent de venitul realizat. Asta ca să nu punem la socoteală şi posibilitatea obţinerii unor terenuri, case, magazine etc. Poate şi din această cauză, după 18 ani, în sfârşit se face o verificare a dosarelor de la CNSAS.
* O cerere de verificare a dosarului meu de la CNSAS a mai fost făcută şi în anul 2004, în cadrul campaniei Voci curate, privind verificarea jurnalistilor. Bneinteles nicio persoana de pe lista nu a fost verificata.
Test cu telefonul mobil Samsung G810. Date tehnice, imagini,prezentare
View my page on Twenty Something Bloggers
Pentru testul video, foto si audio am utilizat telefonul mobil Samsung G810, un telefon cu dotări de vârf. Mobilul este dotat cu cea mai performată 
cameră foto comparativ cu orice alt tip de telefon GSM. Carcasa este de metal șlefuit cu grosimea de 17.9 mm, conectivitate HSDPA, cameră foto de 5 megapixeli cu face detection, WDR și Image Stabilization. Cei de la Samsung au adăugat un receptor GPS și un modem WiFi. Telefonul, de fapt un smartphone, rulează sistemul de operare Symbian S60. Camera aparatului are 5 megapixeli, zoom optic 3X şi bliţ cu xenon. Meniul principal se deschide printr-o singură apăsara, iar dacă tasta este ţinută apasată pentru câteva secunde, aceasta deschide administratoru de sarcini, care afişeaza toate aplicaţiile care ruleaza în acel moment.
Camera lui G810 se foloseste de GPS integrat pentru funcţia de geotagging, astfel fotografiile putând fi 
folosite în bloguri la galerii capabile geotag. Iar la capitolul înregistrare video, G810 poate înregistra la rezoluţie VGA. Telefonul are ecran mare, de 2.6 inch QVGA, navigare internet HSDPA, cameră foto de 5 MP, GPS, Wi-Fi, bluetooth şi suport pentru card de memorie microSD (personal am instalat un microSD de 8G). Softul de GPS pe care l-am instalat pe telefon este Garmin şi funcţionează fără probleme, chiar şi în spaţii închise (apartament).
Samsung G810 este un telefon tri-band, cu capabilităţi 3G si HSDPA cu suport de 3.6Mbps. G810 rulează pe o platforma de soft Symbian v9.2 S60 de generaţia a treia OS .
Alte teste puteţi vedea şi la adresa mea de moblogging:
http://moblog.net/romuluscristea
* Imagine foto panormică:
Fotografie panoramică realizată cu telefon mobil Samsung G810. Filmare de exterior. Str. Nerva Traian nr. 3-5; Esplanada; Bucuresti, Romania; 23 septembrie 2008;
* Filmare interior:
* Filmare exterior:
Filmare cu telefon mobil Samsung G810. Am utilizat zoom optic. Filmare de exterior.
Str. Nerva Traian nr. 3-5; Esplanada; Bucuresti, Romania; 23 septembrie 2008;
* Înregistrare audio cu telefonul mobil Samsung G810:
https://romuluscristea.files.wordpress.com/2008/09/sound-clip.pdf
* Foto exterior:
Fotografie cu telefon mobil Samsung G810. Foto de exterior. Str. Nerva Traian nr. 3-5; Esplanada; Bucuresti, Romania; 23 septembrie 2008;
* Foto cu macro, la interior, cu blitz:
Fotografie cu opţiunea macro. Foto interior cu bliţ; 23 septembrie 2008, Bucureşti.
* Foto interior, text, fără blitz:
Fotografie cu opţiunea text; interior; fără bliţ; Bucureşti; 23 septembrie 2008;
Pretul telefonului mobil in magazine online romanesti variaza intre 335-380 euro.
* Voi reveni în curând cu noi imagini şi alte teste realizate cu acest timpde telefon mobil şi care este la ora actuală cel mai performat pentru utilizarea în vlogging si moblogging.
Reflectii economice.Blogul lui Radu Zilisteanu
Radu Zilişteanu şi-a deschis blog. La Blogger. Tematica nu este direcţionată strict, aşa cum v-aţi fi aşteptat, exclusiv spre domeniul imobiliar. „Reflecţii economice„, pentru că aşa se intitulează blogul lui Radu 
Zilişteanu, este un spaţiu virtual deschis „reflecţiilor, informaţiilor şi opiniilor economice”. Iar unul din argumentele imediate ale autorului (care este şi un foarte cunoscut analist imobiliar) este că a deschis acest blog „fiind în faza finală a unui doctorat în economie, şi dorind să împărtăşească cu alţii opinii în legătură cu economia”.
În primele articole, blogul fiind de curând inaugurat, tematica este de imediată actualitate, autorul analizând cauzele şi efectele recentei crize economice manifestată la nivel mondial. Puteţi citi pe blogul lui Radu Zilişteanu despre evoluţiile recente de pe piaţa financiar-bancară din SUA – în articolul „Bancă de investiţii sau bancă comercială?”, dar şi despre jucătorii despre piaţa imobiliară din SUA – în analiza „Cele mai recente victime ale tsunami-ului subprime”.
Adresa blogului lui Zilişteanu: http://reflectiieconomice.blogspot.com/
Radu Zilişteanu speră ca blogul lui să fie „un loc al opiniilor decente şi argumentate despre fenomenele economice”.
* În prezent, Radu Zilişteanu este purtător de cuvânt al Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) şi membru al mai multor organizaţii profesionale din ţară şi străinătate.
Citiţi despre acest subiect şi la adresele:
ROMULUS CRISTEA 