Archive for martie 2010
Camioane pe viitoarea autostradă București-Ploiești
Lucrările de construcţie la segmentul de autostradă Bucureşti-Ploieşti (parte integrantă a viitoarei autostrăzi Bucureşti-Braşov) au început în 2007 şi vor fi probabil, finalizate în 2012.
- Autostrada Bucureşti-Ploieşti, zona Bărcăneşti; Foto: Romulus Cristea
Viitoarea autostrada Bucureşti-Braşov este împărţită în patru tronsoane: Bucureşti-Moara Vlăsiei, Moara Vlasiei-Ploiesti, Ploieşti-Comarnic şi Comarnic-Braşov. Lungimea totală a autostrăzii ar urma să fie de aproximativ 164 km.
- Şantier pe autostrada Bucureşti-Ploieşti; Foto 2: Romulus Cristea
Lungimea totală a autostrăzii Bucureşti-Braşov ar urma să fie de aproximativ 164 km, distanţă care ar putea fi parcursă cu automobilul în doar o oră şi jumătate.
Singura bucată de autostradă asfaltată (cu un prim strat superficial) se afla în zona Bărcăneşti-Râfov şi nu depăşeste o lungime de doi kilometri.
- Camioane pe autostrada Bucureşti-Ploieşti; Foto 3: Romulus Cristea
Fotografiile au fost realizate la data de 3 martie 2010 cu o camera foto digitală Olympus SP- 590UZ.
Foto: Romulus Cristea
Cercetari arheologice preventive pe traseul autostrazii Bucuresti-Brasov
Cercetările arheologice ale siturilor peste care va trece traseul viitoarei autostrăzi Bucureşti-Braşov (tronsonul Bucureşti- Ploieşti) au fost întrerupte pe perioada iernii şi se vor relua peste două săptămâni. Cea mai amplă lucrare de cercetare se desfăşoară în zona Bălţii Creţuleasca, unde s-au descoperit, printre altele un complex de locuire şi o necropolă cu morminte datate de la sfârşitul sec. XVI-prima jumătate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrăzi ce trece prin Ştefăneşti. În cele ce urmează vă prezentăm o sinteză elaborată de arheologul şi muzeograful Corina Borş privind cercetările arheologice preventive efectuate de Muzeul Naţional de Istorie a României în perioada lunilor mai – noiembrie 2009, pe traseul autostrăzii.
*****
Cercetarea arheologică efectuată în perioada 18 mai – 31 august 2009 pe traseul viitoarei autostrăzi A3 Bucureşti – Braşov, în zona viaductului de traversare a văii Pasărea a condus la descoperirea unei necropole plane de inhumaţie, datând din perioada sec. XVI–XVII, cât şi a unor vestigii diverse aparţinând unor structuri de habitat, încadrabile cronologic în perioada preistorică (c. Glina, Hallstatt timpuriu) şi cea medievală (sec. IV – VI, c. Dridu, sec. XVII–XVIII).
Au fost investigate exhaustiv 271 de morminte de inhumaţie şi peste 80 de complexe arheologice cu funcţiuni diverse (locuinţe semi-adâncite, bordeie, cuptoare etc.).
Practic, a fost cercetată integral întreaga suprafaţă afectată de construirea autostrăzii.
Şantierul arheologic de la Creţuleasca; Foto 1: Muzeul Naţional de Istorie a României - Secţia de Arheologie Preventivă
Cercetarea cu caracter exhaustiv a necropolei plane de inhumaţie —situate în cuprinsul viitoarei căi rutiere—, cât şi analiza spaţială a dispunerii defuncţilor şi a mormintelor, indică foarte clar faptul că este vorba de un cimitir creştin, datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi din secolul al XVII-lea, partea sa estică fiind afectată semnificativ de lucrări antropice moderne şi contemporane.
Fotografii inedite de la cutremurul din 4 martie 1977
Student la Facultatea de Istorie din Bucureşti, Ştefan Aparu, un pasionat de istoria urbei, mi-a trimis în urmă cu câteva luni, zeci de fotografii inedite suprinse în zilele imediat următoare cutremurului din 4 martie 1977. Fotografiile alb-negru, surprind insantanee de pe străzile Capitalei, cu imobilele distruse de undele seismice, oameni dezorientaţi privind surprinşi munţii de moloz, sinistraţi aşteptând în faţa caselor ajutor din partea autorităţilor şi altele. Fotografiile nu au mai fost publicate.
Fotografiile au fost descoperite de Ştefan, în lada cu amintiri a bunicilor, ele fiind realizate de o rudă apropiată.
Foto 1: Militari şi civili căutând supravieţuitori în molozul unui imobil prabusit din str. Hristo Botev nr. 10
Puternicul cutremur care s-a produs la ora 21,22 în data de 4 martie 1977, a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,3 grade pe Scara Richter şi a făcut în timp de circa 55 de secunde, 1.578 de victime, din care 1.424 numai în Bucureşti.
Foto 2: Imobil de pe str. Nicolae Golescu, lângă Ateneul Român
La nivelul întregii ţări au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
Marmureanu: Nu ne vom confrunta cu un cutremur mai mare de 7 grade Richter, in perioada urmatoare
În România nu se va produce un cutremur mai mare de 7 pe scara Richter, în perioada următoare, susţine directorul Institutului de Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
”La această oră nu poate fi vorba de un cutremur de peste 7, în România. Nu pot să fac o predicţie când va fi următorul cutremur catastrofal. Nimeni în lume nu poate spune când vine un cutremur. Dar nu cred că va fi devreme la noi”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, la Realitatea TV.
Două cutremure vrâncene în 28 februarie; Foto: INFP
Directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) susţine că în România au loc cutremure foarte frecvent însă acestea sunt de mică intensitate.
”Şi azi-noapte a fost un cutremur de 2,2 . Asta înseamnă că sistemul se încarcă în continuare cu energie”, a spus Gheorghe Mărmureanu.
ROMULUS CRISTEA 