Tezaurul Romaniei a ajuns la Roma

După anevoioasa recuperare de pe piata ilicita de antichitati, patru dintre celebrele bratari dacice de aur sunt prezentate la Muzeul Forurilor Imperiale –  http://htxt.it/zPcI

Autostrada Bucuresti-Ploiesti s-a înfundat intr-o curte

Compania de autostrăzi nu a reuşit nici după patru ani să termine exproprierile pentru A3 http://htxt.it/Uqjz

Tunel decopertat în zona Unirii

Un posibil tunel sau un canal care probabil asigura drenarea unui afluent al Dâmboviței a fost decopertat, în zona Unirii, în punctul unde începe bulevardul Regina Maria.

Segment de construcție subterană, din cărămidă, în zona Unirii. Foto: arh. Adrian Bălteanu

Canalul boltit este realizat din cărămidă, diametrul fiind de peste doi metri. Construcția a ieșit la iveală în urma unor lucrări realizate de RATB pentru modernizarea liniei de tramvai din zonă.

Interesant este însă faptul că traseul presupusului tunel nu se suprapune în planurile urbanistice ale Bucurestiului  din 1911, nici în cele actuale, cu traseul  vreunei străzi ceea ce ar putea însemna că a fost decopertată o construcție anterioară anului 1911.

Planul Bucureștiului din 1911 (cu albastru) suprapus cu planul din 1991 (gri). Cu roșu este marcat segmentul de tunel. Foto: arh. Adrian Bălteanu

Mai multe informații și imagini referitoare la tunelul din zona Unirii găsiți pe blogul Doar despre tuneluri, buncăre și forturi, la adresa: http://rcristea.blogspot.com/

Publicitate

Cercetari arheologice preventive pe traseul autostrazii Bucuresti-Brasov

Cercetările arheologice ale siturilor peste care va trece traseul viitoarei autostrăzi  Bucureşti-Braşov (tronsonul Bucureşti- Ploieşti) au fost întrerupte pe perioada iernii şi se vor relua peste două săptămâni. Cea mai amplă lucrare de cercetare se desfăşoară în zona Bălţii Creţuleasca, unde s-au descoperit, printre altele un complex de locuire şi o necropolă cu morminte datate de la sfârşitul sec. XVI-prima jumătate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrăzi ce trece prin Ştefăneşti. În cele ce urmează vă prezentăm o sinteză elaborată de  arheologul  şi muzeograful Corina Borş privind cercetările arheologice preventive efectuate de Muzeul Naţional de Istorie  a României în perioada lunilor mai – noiembrie 2009, pe traseul autostrăzii.

*****

Cercetarea arheologică efectuată în perioada 18 mai – 31 august 2009 pe traseul viitoarei autostrăzi A3 Bucureşti – Braşov, în zona viaductului de traversare a văii Pasărea a condus la descoperirea unei necropole plane de inhumaţie, datând din perioada sec. XVI–XVII, cât şi a unor vestigii diverse aparţinând unor structuri de habitat, încadrabile cronologic în perioada preistorică (c. Glina, Hallstatt timpuriu) şi cea medievală (sec. IV – VI, c. Dridu, sec. XVII–XVIII).

Au fost investigate exhaustiv 271 de morminte de inhumaţie şi peste 80 de complexe arheologice cu funcţiuni diverse (locuinţe semi-adâncite, bordeie, cuptoare etc.).

Practic, a fost cercetată integral întreaga suprafaţă afectată de construirea autostrăzii.

Şantierul arheologic de la Creţuleasca; Foto 1: Muzeul Naţional de Istorie a României - Secţia de Arheologie Preventivă

Cercetarea cu caracter exhaustiv a necropolei plane de inhumaţie —situate în cuprinsul viitoarei căi rutiere—, cât şi analiza spaţială a dispunerii defuncţilor şi a mormintelor, indică foarte clar faptul că este vorba de un cimitir creştin, datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi din secolul al XVII-lea, partea sa estică fiind afectată semnificativ de lucrări antropice moderne şi contemporane.