ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Posts Tagged ‘muzeu

Cercetari arheologice preventive pe traseul autostrazii Bucuresti-Brasov

with 5 comments

Cercetările arheologice ale siturilor peste care va trece traseul viitoarei autostrăzi  Bucureşti-Braşov (tronsonul Bucureşti- Ploieşti) au fost întrerupte pe perioada iernii şi se vor relua peste două săptămâni. Cea mai amplă lucrare de cercetare se desfăşoară în zona Bălţii Creţuleasca, unde s-au descoperit, printre altele un complex de locuire şi o necropolă cu morminte datate de la sfârşitul sec. XVI-prima jumătate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrăzi ce trece prin Ştefăneşti. În cele ce urmează vă prezentăm o sinteză elaborată de  arheologul  şi muzeograful Corina Borş privind cercetările arheologice preventive efectuate de Muzeul Naţional de Istorie  a României în perioada lunilor mai – noiembrie 2009, pe traseul autostrăzii.

*****

Cercetarea arheologică efectuată în perioada 18 mai – 31 august 2009 pe traseul viitoarei autostrăzi A3 Bucureşti – Braşov, în zona viaductului de traversare a văii Pasărea a condus la descoperirea unei necropole plane de inhumaţie, datând din perioada sec. XVI–XVII, cât şi a unor vestigii diverse aparţinând unor structuri de habitat, încadrabile cronologic în perioada preistorică (c. Glina, Hallstatt timpuriu) şi cea medievală (sec. IV – VI, c. Dridu, sec. XVII–XVIII).

Au fost investigate exhaustiv 271 de morminte de inhumaţie şi peste 80 de complexe arheologice cu funcţiuni diverse (locuinţe semi-adâncite, bordeie, cuptoare etc.).

Practic, a fost cercetată integral întreaga suprafaţă afectată de construirea autostrăzii.

Muzeul National de Istorie a Romaniei - Sectia de Arheologie Preventiva

Şantierul arheologic de la Creţuleasca; Foto 1: Muzeul Naţional de Istorie a României - Secţia de Arheologie Preventivă

Cercetarea cu caracter exhaustiv a necropolei plane de inhumaţie —situate în cuprinsul viitoarei căi rutiere—, cât şi analiza spaţială a dispunerii defuncţilor şi a mormintelor, indică foarte clar faptul că este vorba de un cimitir creştin, datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi din secolul al XVII-lea, partea sa estică fiind afectată semnificativ de lucrări antropice moderne şi contemporane.

Citește restul acestei intrări »

Publicitate

Completari privind situatia complexului arhitectonic Palatul Stirbei

with 4 comments

Pentru înţelegerea celor prezentate în această postare este recomandat să citiţi articolul precedent, Demolări la Palatul Stirbei, accesibil la adresa:

https://romuluscristea.wordpress.com/2009/01/27/demolari-la-palatul-stirbei-2/

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu:

Situaţia demolărilor

Foto A. - F. Bălteanu, 11.04.2009

Foto A. - F. Bălteanu, 11.04.2009

În relatarea precedentă bazată pe imaginile pe care le aveam la acel moment scriam că este posibil să mai existe partea subterană a clădirii de pe parcela din str. Ctin. Budişteanu 17.

În imaginea de mai jos se poate vedea că cel puţin mare parte din această parte subterană nu mai există.

Groapă în locul clădirii de pe parcela Ctin Budişteanu 17, foto A. - F. Bălteanu, 13.03.2009

Groapă în locul clădirii de pe parcela Ctin Budişteanu 17, foto A. - F. Bălteanu, 13.03.2009

Din imaginea de mai jos se poate observa că din clădirea principală aflată pe parcela din str. Banului 2 nu se păstrează toate zidurile de contur ale subsolului.

Citește restul acestei intrări »

Demolari la Palatul Stirbei

with one comment

* Vă invit să citiţi în curând, pe acest blog, un articol documentat, semnat de arhitectul Adrian Bălteanu, despre ansamblul Palatul Ştirbei şi despre lucrarile de demolare, cel puţin discutabile,  executate în zonă.

arh. Adrian Bălteanu

Lucrări avansate de şantier, la Palatul Ştirbei; Foto: arh. Adrian Bălteanu

Primăria Sectorului 1 a dat autorizaţie de desfiinţare pentru clădirile din strada Banului nr. 2. Pentru această adresă există un Ordin al Ministrului Culturii şi Cultelor de declasare din Lista Monumentelor Istorice. Poziţia din listă, figura ca anexă la Palatul Ştirbei, fiind datată la sfârşitul secolului XIX. Pe acest amplasament va fi construită o clădire înaltă. În prezent, lucrările de demolare sunt aproape finalizate. La faţa locului nu există vreun panou care să ofere date privind demolările (ceea ce constituie o încălcare a legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998).

Asamblul iniţial al Palatului Ştirbei până la momentul recentelor demolări a fost împărţit în trei parcele: Banului nr. 2 (unde se afla, printre altele, partea însemnată a pivniţelor), Calea Victoriei nr 107 (palatul propriu-zis), Calea Victoriei nr. 109 (corpul semicircular al grajdurilor, conform aprecierilor unor specialişti, unic în Bucureşti)
Imobilul Calea Victoriei nr 107 (construcţia propriu-zisă a palatului împreună cu parcela, şi orice alte construcţii de pe ea, inclusiv pivniţele demolate) este clasat în Lista Monumentelor Istorice din 2004 (B-II-m-A-19860) şi apare în anexa legii 5/2000.

Demolările nu se rezumă doar la clădirile de pe parcela din str. Banului nr 2 (dreapta imaginii). Demolarea pivnitelor de linga Palatul Stirbei (stinga imaginii) ar putea constitui o infractiune in lipsa unei declasari partiale a acestuia; Fotografie realizată de Adrian Bălteanu

Demolările nu se rezumă doar la clădirile de pe parcela din str. Banului nr 2 (dreapta imaginii). Demolarea pivniţelor de lângă Palatul Ştirbei (stânga imaginii) ar putea constitui o infracţiune în lipsa unei declaşări parţiale a acestuia; Fotografie realizată de Adrian Bălteanu

Prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor (OMCC) nr. 2534 din 17/09/2007, a fost declasat imobilul din str. Banului nr. 2 (din informaţiile mele CNMI nu şi-a dat acordul pentru declasare). Acesta este singurul OMCC publicat în Monitorul Oficial pentru declasare vreunei componente din ansamblul iniţial al Palatului Ştirbei.
Imobilul Calea Victoriei nr. 109 nu este clasat în Lista Monumentelor Istorice.
Ultimile două imobile se află în zona de protecţie a Palatului Ştirbei. Toate trei se află în zona de protecţie a altor monumente din zonă.

Demolările de pe oricare din cele trei parcele pentru a fi legale trebuie să aibă autorizaţie de desfiinţare şi aviz de la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiul Bucuresti (DCCPCN-MB) sau Ministerul Culturii si Cultelor (informatii care cu excepţia demolării din str. Banului nr. 2 nu au fost identificate de noi)
Demolările din imobilul Calea Victoriei 107 pentru a fi legale implică existenţa unui ordin de declasare parţială, ordin ce nu pare să existe.