Tezaurul Romaniei a ajuns la Roma

După anevoioasa recuperare de pe piata ilicita de antichitati, patru dintre celebrele bratari dacice de aur sunt prezentate la Muzeul Forurilor Imperiale –  http://htxt.it/zPcI

Cercetari arheologice preventive pe traseul autostrazii Bucuresti-Brasov

Cercetările arheologice ale siturilor peste care va trece traseul viitoarei autostrăzi  Bucureşti-Braşov (tronsonul Bucureşti- Ploieşti) au fost întrerupte pe perioada iernii şi se vor relua peste două săptămâni. Cea mai amplă lucrare de cercetare se desfăşoară în zona Bălţii Creţuleasca, unde s-au descoperit, printre altele un complex de locuire şi o necropolă cu morminte datate de la sfârşitul sec. XVI-prima jumătate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrăzi ce trece prin Ştefăneşti. În cele ce urmează vă prezentăm o sinteză elaborată de  arheologul  şi muzeograful Corina Borş privind cercetările arheologice preventive efectuate de Muzeul Naţional de Istorie  a României în perioada lunilor mai – noiembrie 2009, pe traseul autostrăzii.

*****

Cercetarea arheologică efectuată în perioada 18 mai – 31 august 2009 pe traseul viitoarei autostrăzi A3 Bucureşti – Braşov, în zona viaductului de traversare a văii Pasărea a condus la descoperirea unei necropole plane de inhumaţie, datând din perioada sec. XVI–XVII, cât şi a unor vestigii diverse aparţinând unor structuri de habitat, încadrabile cronologic în perioada preistorică (c. Glina, Hallstatt timpuriu) şi cea medievală (sec. IV – VI, c. Dridu, sec. XVII–XVIII).

Au fost investigate exhaustiv 271 de morminte de inhumaţie şi peste 80 de complexe arheologice cu funcţiuni diverse (locuinţe semi-adâncite, bordeie, cuptoare etc.).

Practic, a fost cercetată integral întreaga suprafaţă afectată de construirea autostrăzii.

Şantierul arheologic de la Creţuleasca; Foto 1: Muzeul Naţional de Istorie a României - Secţia de Arheologie Preventivă

Cercetarea cu caracter exhaustiv a necropolei plane de inhumaţie —situate în cuprinsul viitoarei căi rutiere—, cât şi analiza spaţială a dispunerii defuncţilor şi a mormintelor, indică foarte clar faptul că este vorba de un cimitir creştin, datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi din secolul al XVII-lea, partea sa estică fiind afectată semnificativ de lucrări antropice moderne şi contemporane.

Publicitate

Ansamblu valoros patrimonial = Teren de vanzare si inchiriat

Clădiri având valoare patrimonială, aflate într-o „zonă construită protejată”, sunt lăsate de proprietari în paragină, de ani de zile, aşteptând-se prăbuşirea acestora pentru a elibera terenul valoros de sub vechile construcţii. Este o practică mai veche a samsarilor imobiliari care fie incendiază clădiri de patrimoniu (vezi cazul Moara lui Assan), fie distrug deliberat, prin acţiune directă sau neluând nicio măsură de protejare conform legii, diverse imobile  situate în zone protejate, utilizând apoi terenurile pentru construirea unor ansambluri rezidenţiale sau comerciale. Câteva astfel de cazuri sunt prezentate în articolul arhitectului Adrian Bălteanu care relatează despre starea avansată de degradare a unor imobile aflate într-o zonă foarte apropiată de centrul Bucureştiului.

* Un articol de: arh. Adrian Bălteanu

Nu voi da locul unde se află acest ansamblu de construcţii calificat de proprietar drept “teren” şi lăsat în paragină spre deliciul unor eventuali cumpărători de tip “rechin imobiliar”, tocmai pentru a nu tenta clientela. Ca sa fiu aproape ubicuu (din nefericire) voi spune că se află într-o “zonă construită protejată”, unde mai multe clădiri ce poartă farmecul unui vechi Bucureşti sunt lăsate în paragină.

20 decembrie 2009; Foto: Adrian Bălteanu

Trecînd de mai multe ori prin această zonă am observat cum în cîteva luni au dispărut porţiuni mari din acoperişul unuia din corpuri. M-am încumetat să intru pe poarta întredeschisă (încă un indiciu: clădirile lăsate în ruinare din zonă au poarta deschisă şi sînt locuite de persoane ce altfel nu au adăpost) şi am făcut fotografiile ce însoţesc acest post.

Postarea am realizat-o ca documentarea fotografică pentru posteritate a stării unor clădiri pe cale de disparitie în anul de graţie 2009, clădiri avînd valoare patrimonială,. Am mai realizat-o şi din ideea naivă că aş putea influenţa proprietarii de monumente/case cu o oarecare valoare să nu îşi lase/încurajeze clădirea să se prăbuşească, aşteptînd, ca cel de o vinde pe aceasta acum, ani să facă ceva pe terenul viran, ci să încerce să reabiliteze ceea ce au.

O poveste despre libertate, de Andrea Varga

Istoricul maghiar Andrea Varga, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România prezintă, într-o nouă expoziţie documentară de curând inaugurată, documente şi fotografii despre istoria recentă a ţărilor est-europene. Mai precis, expoziţia intitulată ” O poveste despre libertate” documentează evenimentele care au avut loc acum 20 de ani, la căderea Cortinei de Fier.

Expoziţia "O poveste despre libertate"; Foto: Horváth Ernő

„Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul Daniel Tronaru.
Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.

„1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti”, a spus Varga.

Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010, la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei Comisiei Europene.