Cercetari arheologice preventive pe traseul autostrazii Bucuresti-Brasov

Cercetările arheologice ale siturilor peste care va trece traseul viitoarei autostrăzi  Bucureşti-Braşov (tronsonul Bucureşti- Ploieşti) au fost întrerupte pe perioada iernii şi se vor relua peste două săptămâni. Cea mai amplă lucrare de cercetare se desfăşoară în zona Bălţii Creţuleasca, unde s-au descoperit, printre altele un complex de locuire şi o necropolă cu morminte datate de la sfârşitul sec. XVI-prima jumătate a sec. XVII, chiar la picioarele podului viitoarei autostrăzi ce trece prin Ştefăneşti. În cele ce urmează vă prezentăm o sinteză elaborată de  arheologul  şi muzeograful Corina Borş privind cercetările arheologice preventive efectuate de Muzeul Naţional de Istorie  a României în perioada lunilor mai – noiembrie 2009, pe traseul autostrăzii.

*****

Cercetarea arheologică efectuată în perioada 18 mai – 31 august 2009 pe traseul viitoarei autostrăzi A3 Bucureşti – Braşov, în zona viaductului de traversare a văii Pasărea a condus la descoperirea unei necropole plane de inhumaţie, datând din perioada sec. XVI–XVII, cât şi a unor vestigii diverse aparţinând unor structuri de habitat, încadrabile cronologic în perioada preistorică (c. Glina, Hallstatt timpuriu) şi cea medievală (sec. IV – VI, c. Dridu, sec. XVII–XVIII).

Au fost investigate exhaustiv 271 de morminte de inhumaţie şi peste 80 de complexe arheologice cu funcţiuni diverse (locuinţe semi-adâncite, bordeie, cuptoare etc.).

Practic, a fost cercetată integral întreaga suprafaţă afectată de construirea autostrăzii.

Şantierul arheologic de la Creţuleasca; Foto 1: Muzeul Naţional de Istorie a României - Secţia de Arheologie Preventivă

Cercetarea cu caracter exhaustiv a necropolei plane de inhumaţie —situate în cuprinsul viitoarei căi rutiere—, cât şi analiza spaţială a dispunerii defuncţilor şi a mormintelor, indică foarte clar faptul că este vorba de un cimitir creştin, datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea şi din secolul al XVII-lea, partea sa estică fiind afectată semnificativ de lucrări antropice moderne şi contemporane.

În baza observaţiilor stratigrafice preliminare, se poate considera că necropola plană de inhumaţie din secolele XVI–XVII este suprapusă de orizontul de locuire medievală, datând din sec. XVII–XVIII.

Şantierul arheologic de la Creţuleasca (judeţul Ilfov); Foto 2: Muzeul Naţional de Istorie a României - Secţia de Arheologie Preventivă

Supravegherea arheologică şi recunoaşterea pe teren efectuate la est de traseul viitoarei autostrăzi, pe malul drept al văii Pasărea (respectiv al actualei bălţi Creţuleasca) către zona rezidenţială a satului Creţuleasca au oferit indicii semnificative despre existenţa în acest areal a unui alt grup de înmormântări, aflat —foarte probabil— în legătură cu necropola cercetată pe traseul viitoarei autostrăzi.

Foto 3: Muzeul Naţional de Istorie a României - Secţia de Arheologie Preventivă

De asemenea, supravegherea arheologică şi recunoaşterea pe teren efectuate la vest de traseul viitoarei autostrăzi, pe malul drept al văii Pasărea (respectiv al actualei bălţi Creţuleasca) către zona rezidenţială —aflată în plină dezvoltare— a localităţii Tunari au oferit indicii semnificative despre existenţa în acest areal a unor alte vestigii de locuire (cuptoare) datând din perioada medievală (sec. XVI–XVII).

Foto 4: Muzeul Naţional de Istorie a României - Secţia de Arheologie Preventivă

De asemenea, imediat la sud de km 8 + 175 cercetările arheologice aflate în curs de desfăşurare în partea estică sitului arheologic de la Creţuleasca (aşezare – locuiri din epoca geto-dacică; sec. III–IV p. Chr. şi epoca medievală timpurie, sec. IX–XI) (cod LMI IF-I-s-B-20254) au oferit date preliminare care confirmă existenţa unor vestigii de locuire din perioada Hallstattului timpuriu şi din epoca medievală târzie şi în acest perimetru, situat pe terasa înaltă a văii Pasărea. O parte din materialul arheologic rulat, descoperit cu ocazia aceloraşi cercetări arheologice preventive din cuprinsul viitoarei autostrăzi, indică şi posibile urme ale unei locuiri datând din epoca bronzului mijlociu (c. Tei). Toate aceste descoperiri confirmă potenţialul arheologic semnificativ —relativ bine cunoscut anterior, datorită altor cercetări mai vechi, de mai mică sau mai mare amploare— existent de-a lungul văii Pasărea.

Text: Corina Borş

Fotografii: Muzeul Naţional de Istorie a României – Secţia de Arheologie Preventivă

Publicitate