Interior cu utilaje de la Moara lui Assan

Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui Assan au fost semnalate autorităților începând cu anul 1995.

Pe 7 iunie 2012 a avut loc încă un incendiu devastator (al cincilea, din 2008 şi al doilea din acest an) care a fost stins de pompieri abia după 30 de ore. Din clădiri, practic nu au mai rămas decat pereţii, iar utilajele de la interior, piese reprezentative pentru evoluţia tehnicii şi tehnologiei, au ajuns de ani buni la fier vechi.

Mai jos aveţi cateva fotografii ale unor utilaje fabricate la Viena, din interiorul vechii mori cu aburi. Fotografiile sunt incluse într-o lucrare a arhitectului Cătălin Zafiu, prezentată în 2002, la Atelierul de arheologie industrială, intitulată Recuperarea arhitecturii industriale – Reconversie „Moara lui Assan”.

Interior cu utilaje de la Moara lui Assan; Foto: arhiva arh. Cătălin Zafiu

Moara lui Assan, construită în anul 1853, este prima moară cu aburi din România.

Moara se află în București, în zona Obor-Lizeanu. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificată în evidențele Ministerului Culturii și Patrimoniului Naţional ca fiind monument istoric de valoare națională și face parte din patrimoniul industrial.

Moara a fost întemeiată de negustorii Gheorghe Assan (1821–1866) și Ioan Martinovici (1820–1882).

Moara de la Obor, modernizată constant de foștii proprietari, a fost naționalizată de comuniști în iunie 1948. În același an, odată cu confiscările ilegale ordonate de comuniști, este arestat și Basil (Vasile) Assan care la acea dată era unic acționar al Fabricilor Assan.

Pe durata anchetei, după ce a fost torturat, Assan ar fi fost aruncat de la etajul 5 al Prefecturii Poliției Capitalei, familiei comunicându-i-se că s-a sinucis.

După 1950, în zona Morii Assan au funcționat mai multe întreprinderi, printre care Fabrica de pâine „Grâul” și Fabrica de ulei „13 Decembrie”.

Citeşte şi:

* Complicitate: Ministerul Culturii reacţionează după zece ani şi constată că demolările de la Moara Assan au fost ilegale;

* Probe pentru autorităţi: Furturi şi distrugeri la Moara lui Assan, în imagini;

* Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor şi autorităţilor;

* Patrimoniul arhitectonic, în pericol. Ilegalităţi comise prin ordine emise de ministrul Culturii;

Publicitate

Ansamblu valoros patrimonial = Teren de vanzare si inchiriat

Clădiri având valoare patrimonială, aflate într-o „zonă construită protejată”, sunt lăsate de proprietari în paragină, de ani de zile, aşteptând-se prăbuşirea acestora pentru a elibera terenul valoros de sub vechile construcţii. Este o practică mai veche a samsarilor imobiliari care fie incendiază clădiri de patrimoniu (vezi cazul Moara lui Assan), fie distrug deliberat, prin acţiune directă sau neluând nicio măsură de protejare conform legii, diverse imobile  situate în zone protejate, utilizând apoi terenurile pentru construirea unor ansambluri rezidenţiale sau comerciale. Câteva astfel de cazuri sunt prezentate în articolul arhitectului Adrian Bălteanu care relatează despre starea avansată de degradare a unor imobile aflate într-o zonă foarte apropiată de centrul Bucureştiului.

* Un articol de: arh. Adrian Bălteanu

Nu voi da locul unde se află acest ansamblu de construcţii calificat de proprietar drept “teren” şi lăsat în paragină spre deliciul unor eventuali cumpărători de tip “rechin imobiliar”, tocmai pentru a nu tenta clientela. Ca sa fiu aproape ubicuu (din nefericire) voi spune că se află într-o “zonă construită protejată”, unde mai multe clădiri ce poartă farmecul unui vechi Bucureşti sunt lăsate în paragină.

20 decembrie 2009; Foto: Adrian Bălteanu

Trecînd de mai multe ori prin această zonă am observat cum în cîteva luni au dispărut porţiuni mari din acoperişul unuia din corpuri. M-am încumetat să intru pe poarta întredeschisă (încă un indiciu: clădirile lăsate în ruinare din zonă au poarta deschisă şi sînt locuite de persoane ce altfel nu au adăpost) şi am făcut fotografiile ce însoţesc acest post.

Postarea am realizat-o ca documentarea fotografică pentru posteritate a stării unor clădiri pe cale de disparitie în anul de graţie 2009, clădiri avînd valoare patrimonială,. Am mai realizat-o şi din ideea naivă că aş putea influenţa proprietarii de monumente/case cu o oarecare valoare să nu îşi lase/încurajeze clădirea să se prăbuşească, aşteptînd, ca cel de o vinde pe aceasta acum, ani să facă ceva pe terenul viran, ci să încerce să reabiliteze ceea ce au.

Casa Nicolae Petrascu-Piata Romana nr. 1

Operă a arhitectului Ion Mincu, casa Nicolae Petraşcu din Piaţa Romană nr. 1, clasată individual în Lista monumentelor istorice, se află într-un proces lent, dar evident, de degradare, ca de altfel multe alte imobile valoroase din punct de vedere istoric şi arhitectural amplasate în aceeaşi zonă protejată- Amzei. Arhitectul Adrian Bălteanu a realizat o documentare despre casa Nicolae Petraşcu, iar alte amănunte interesante le veţi afla parcurgand materialul de mai jos:

Casa Nicolae Petraşcu, Bucureşti, Piaţa Romană nr. 1

Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

În Piaţa Romană din Bucureşti se află una din ultimele opere ale arhitectului Ion Mincu, casa Nicolae Petraşcu. Aceasta se află într-un proces cronic prin care se degradează lent.

Fotografie de epocă a casei, sursa N. Petraşcu, Ioan Mincu. 1852-1912

Casa este clasată individual în Lista monumentelor istorice, cod B-II-m-B-19577. Prin PUZ – Zone construite protejate, este situate în zona protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim nr. 28 – zona Amzei.

Potrivit documentelor consultate la Arhivele Naţionale în martie 1906, N. Petraşcu trimite primăriei intenţia de a participa la licitaţii pentru achiziţionarea unuia din loturile „prelungirea Căprioarei colţ cu Luigi Cazzavillan” sau „B.dul Colţii, strada Romană colţ cu strada Primăverii” (teren rezultat din trasarea Pieţii Romană şi a Bd. Lascăr Catargiu -nume actuale).

Plan de situaţie, sursa: Arhivele Naţionale ale României

N. Petraşcu cîştigă al doilea teren cu 21,50 lei/mpţinută la 7 iunie 1906.

Comisiunea de licitaţii iniţial nu a aprobat licitaţia considerînd preţul prea mic faţă de estimarea primăriei, dar N. Petraşcu face o cerere către primărie prin care cere o micşorare a preţului estimat al parcelei invocînd: expunerea pe nord, retragerea de 4 m impusă prin planul de aliniere şi faptul că intenţionează realizarea unui salon literar şi artistic pentru Societatea română de literatură şi artă, precizînd că „un asemenea salon lipseşte azi cu desăvîrşire Capitalei”.

De notat că în arhive se păstrează două estimări anterioare licitaţiei, de 40lei/mp, respectiv 43lei/mp. Primarul „având în vedere intervenţia făcută […] şi destinaţia ce voeşte a da construcţiei ce va face pe acel loc aprobă a se vinde menţionatul loc”. N. Petraşcu cere, tot invocînd realizarea salonului, plata a jumătate din taxa de timbru de înregistrare a vînzării, dorind ca restul de jumătate să fie plătit de primărie.

Probe pentru autoritati: Furturi si distrugeri la Moara lui Assan, in imagini

Ansamblul Moara lui Assan este supusă distrugerilor, de cel puţin patru ani, de recuperatorii de materiale de construcţii sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor şi proprietarilor. Construită în 1853, Moara lui Assan face parte din patrimoniul naţional industrial. Vorbim despre un monument istoric: fosta proprietate a industriasilor Assan si Martinovici este prima moara cu aburi ridicata in Romania.

Moara lui Assan are adresa în Bucureşti, sector 2, strada Silozului nr. 25. Numeroasele construcţii din cadrul ansamblului sunt vizibile din: zona Obor, parţial de pe străzile Halmeu, Vaporul lui Assan, Reînvierii, Lizeanu, Baniţei, dar şi de pe Şoseaua Ştefan cel Mare. Proprietatea Moara Assan a avut iniţial o suprafaţă de 5,41 hectare.  După ianuarie 1990, mai multe clădiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului Moara lui Assan au fost vandalizate şi apoi demolate ilegal.

*****

O scenă din furtul Morii lui Assan

– Scurtă relatare şi imagini

I. Ora 12:50 în curte, în jumătatea de incintă ce aparţine Sc Grâul SA, din unghiul din care făceam fotografii se vedeau nişte oameni şi trei stîlpi metalici demontaţi din clădirea din planul intermediar.

* Vezi mai departe filmul cu furturile de la Moara lui Assan: