Hrebenciuc afirma ca SPP face politie politica

Liderul grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc susţine că Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), „condus de Băsescu, face poliţie politică”, urmărind membrii conducerii PSD. Declaratiile lui Hrebenciuc au fost facute luni, după reuniunea grupurilor PSD şi PC, potrivit Mediafax. De asemenea, Viorel Hrebenciuc a anuntat ca PSD va propune, în cadrul a două proiecte de legi, reorganizarea SPP şi STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale). Cele doua proiecte de lege urmeaza sa fie date publicitatii in cursul zilei de maine

„Am constat pe parcursul activităţii în această vară că, cel puţin cei din cadrul SPP, conduşi direct de domnul Băsescu, fac poliţie politică. S-a constituit la nivelul domnului general Burian (Alexandru Burian, n.a) o secţiune care se ocupă de acest lucru, care nu face decât să urmărească membrii PSD în teritoriu şi preşedintele şi vicepreşedinţii PSD”, a afirmat Hrebenciuc, citat de Realitatea Tv.

Postat pe Youtube de LexCop2008

Întrebat dacă are dovezi pentru aceste acuzaţii, Hrebenciuc a răspuns: „Bineînţeles că avem şi date concrete şi dovezi în acest sens”.

In ultima perioadă, mai mulţi politicieni, dar si ziaristi au sustinut ca SPP şi STS ar putea fi implicate în unele acţiuni de interceptare a unor convorbiri din cadrul Comisiei parlamentare care ancheta cazul Udrea, dar si ca SPP, prin intermediul unei unităţi speciale denumită Zeus, cu sediul în Palatul Parlamentului ar desfăşura activităţi de urmărire a unor politicieni şi alte personalităţi publice neagreate de presedintele Basescu. Până în prezent, niciuna din afirmaţiile referitoare la SPP şi STS nu au fost susţinute cu probe.

In replica SPP a dat ieri un comunicat de presa care precizeaza ca „nu are competenţe legale, nu deţine specialişti şi tehnica necesară interceptării convorbirilor telefonice sau ambientale”.

* Citeste mai departe textul integral al comunicatului transmis de SPP, care reactie la declaratiile de astazi si precizarea legata de scandalul privind interceptarile telefonice de la Comisia de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Turismului:

Publicitate

Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepasatoare ale proprietarilor si autoritatilor

Legislaţia de protecţie a monumentelor istorice în cazul demolării Moarii lui Assan

Moara lui Assan este supusă distrugerilor, de circa patru ani, de recuperatorii de materiale de construcţii sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor. Conform legii monumentelor proprietarul este obligat “să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii”. Cu toate acestea instituţiile Statului au fost neputincioase în apărarea monumentului.

* Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

– în prezenta analiză s-au inclus doar o parte din aspectele legislative legate de subiect-

1. Punere în temă

1.a. Încadrare în regimul legal de protecţie:

Moara lui Assan este înscrisă în Anexa III a legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, la capitolul „I. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională)”, punctul „1. Monumente şi ansambluri de arhitectură” litera „l) Arhitectură industrială; amenajări căi de comunicaţie”, poziţia 13.

Moara lui Assan este clasată la poziţia 2016, avînd codul B-II-m-A-19692 (litera „A” din cod arată grupa valorică), în Lista Monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr.2314/ 2004. În erata listei din 2005 nu apar date referitoare la Moara lui Assan. Din 2005 pînă astăzi nu au apărut OMCC / OMCCPN referitoare la Moara lui Assan. Conform legii 422/2001, art. 8, alin. 1, din grupa valorică A fac parte “monumentele istorice de valoare naţională şi universală.”

1.b. De la incendiul din 14-15 mai 2008 şi pînă astăzi

În interval de circa un an de la incendiul din mai 2008 au fost demolate fără autorizaţie şi fără aviz MCCPN clădirile pe jumătate din incinta clasată în LMI (în lipsa unui studiu istoric ulterior efect toate clădirile din incintă la momentul clasării fac parte din monument).

Jumătatea vestică, cu majoritatea clădirilor demolată (clădiri relativ mai recente faţă de restul incintei), cu intrarea din str. Halmeu, nu a avut şi nu are accesul restricţionat şi pază. Fotografii personale recente care atestă acest lucru am din 21, 24, 25, 28 iunie, 10 iulie, 9, 14, 16, 23 august 2009.