Posts Tagged ‘Moara lui Assan’
Interior cu utilaje de la Moara lui Assan
Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui Assan au fost semnalate autorităților începând cu anul 1995.
Pe 7 iunie 2012 a avut loc încă un incendiu devastator (al cincilea, din 2008 şi al doilea din acest an) care a fost stins de pompieri abia după 30 de ore. Din clădiri, practic nu au mai rămas decat pereţii, iar utilajele de la interior, piese reprezentative pentru evoluţia tehnicii şi tehnologiei, au ajuns de ani buni la fier vechi.
Mai jos aveţi cateva fotografii ale unor utilaje fabricate la Viena, din interiorul vechii mori cu aburi. Fotografiile sunt incluse într-o lucrare a arhitectului Cătălin Zafiu, prezentată în 2002, la Atelierul de arheologie industrială, intitulată Recuperarea arhitecturii industriale – Reconversie „Moara lui Assan”.
Interior cu utilaje de la Moara lui Assan; Foto: arhiva arh. Cătălin Zafiu
Moara lui Assan, construită în anul 1853, este prima moară cu aburi din România.
Moara se află în București, în zona Obor-Lizeanu. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificată în evidențele Ministerului Culturii și Patrimoniului Naţional ca fiind monument istoric de valoare națională și face parte din patrimoniul industrial.
Moara a fost întemeiată de negustorii Gheorghe Assan (1821–1866) și Ioan Martinovici (1820–1882).
Moara de la Obor, modernizată constant de foștii proprietari, a fost naționalizată de comuniști în iunie 1948. În același an, odată cu confiscările ilegale ordonate de comuniști, este arestat și Basil (Vasile) Assan care la acea dată era unic acționar al Fabricilor Assan.
Pe durata anchetei, după ce a fost torturat, Assan ar fi fost aruncat de la etajul 5 al Prefecturii Poliției Capitalei, familiei comunicându-i-se că s-a sinucis.
După 1950, în zona Morii Assan au funcționat mai multe întreprinderi, printre care Fabrica de pâine „Grâul” și Fabrica de ulei „13 Decembrie”.
Citeşte şi:
* Probe pentru autorităţi: Furturi şi distrugeri la Moara lui Assan, în imagini;
* Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor şi autorităţilor;
* Patrimoniul arhitectonic, în pericol. Ilegalităţi comise prin ordine emise de ministrul Culturii;
Ansamblu valoros patrimonial = Teren de vanzare si inchiriat
Clădiri având valoare patrimonială, aflate într-o „zonă construită protejată”, sunt lăsate de proprietari în paragină, de ani de zile, aşteptând-se prăbuşirea acestora pentru a elibera terenul valoros de sub vechile construcţii. Este o practică mai veche a samsarilor imobiliari care fie incendiază clădiri de patrimoniu (vezi cazul Moara lui Assan), fie distrug deliberat, prin acţiune directă sau neluând nicio măsură de protejare conform legii, diverse imobile situate în zone protejate, utilizând apoi terenurile pentru construirea unor ansambluri rezidenţiale sau comerciale. Câteva astfel de cazuri sunt prezentate în articolul arhitectului Adrian Bălteanu care relatează despre starea avansată de degradare a unor imobile aflate într-o zonă foarte apropiată de centrul Bucureştiului.
* Un articol de: arh. Adrian Bălteanu
Nu voi da locul unde se află acest ansamblu de construcţii calificat de proprietar drept “teren” şi lăsat în paragină spre deliciul unor eventuali cumpărători de tip “rechin imobiliar”, tocmai pentru a nu tenta clientela. Ca sa fiu aproape ubicuu (din nefericire) voi spune că se află într-o “zonă construită protejată”, unde mai multe clădiri ce poartă farmecul unui vechi Bucureşti sunt lăsate în paragină.
20 decembrie 2009; Foto: Adrian Bălteanu
Trecînd de mai multe ori prin această zonă am observat cum în cîteva luni au dispărut porţiuni mari din acoperişul unuia din corpuri. M-am încumetat să intru pe poarta întredeschisă (încă un indiciu: clădirile lăsate în ruinare din zonă au poarta deschisă şi sînt locuite de persoane ce altfel nu au adăpost) şi am făcut fotografiile ce însoţesc acest post.
Postarea am realizat-o ca documentarea fotografică pentru posteritate a stării unor clădiri pe cale de disparitie în anul de graţie 2009, clădiri avînd valoare patrimonială,. Am mai realizat-o şi din ideea naivă că aş putea influenţa proprietarii de monumente/case cu o oarecare valoare să nu îşi lase/încurajeze clădirea să se prăbuşească, aşteptînd, ca cel de o vinde pe aceasta acum, ani să facă ceva pe terenul viran, ci să încerce să reabiliteze ceea ce au.
Probe pentru autoritati: Furturi si distrugeri la Moara lui Assan, in imagini
Ansamblul Moara lui Assan este supusă distrugerilor, de cel puţin patru ani, de recuperatorii de materiale de construcţii sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor şi proprietarilor. Construită în 1853, Moara lui Assan face parte din patrimoniul naţional industrial. Vorbim despre un monument istoric: fosta proprietate a industriasilor Assan si Martinovici este prima moara cu aburi ridicata in Romania.
Moara lui Assan are adresa în Bucureşti, sector 2, strada Silozului nr. 25. Numeroasele construcţii din cadrul ansamblului sunt vizibile din: zona Obor, parţial de pe străzile Halmeu, Vaporul lui Assan, Reînvierii, Lizeanu, Baniţei, dar şi de pe Şoseaua Ştefan cel Mare. Proprietatea Moara Assan a avut iniţial o suprafaţă de 5,41 hectare. După ianuarie 1990, mai multe clădiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului Moara lui Assan au fost vandalizate şi apoi demolate ilegal.
*****
O scenă din furtul Morii lui Assan
– Scurtă relatare şi imagini
I. Ora 12:50 în curte, în jumătatea de incintă ce aparţine Sc Grâul SA, din unghiul din care făceam fotografii se vedeau nişte oameni şi trei stîlpi metalici demontaţi din clădirea din planul intermediar.
* Vezi mai departe filmul cu furturile de la Moara lui Assan:
Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepasatoare ale proprietarilor si autoritatilor
Legislaţia de protecţie a monumentelor istorice în cazul demolării Moarii lui Assan
Moara lui Assan este supusă distrugerilor, de circa patru ani, de recuperatorii de materiale de construcţii sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor. Conform legii monumentelor proprietarul este obligat “să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii”. Cu toate acestea instituţiile Statului au fost neputincioase în apărarea monumentului.
* Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu
– în prezenta analiză s-au inclus doar o parte din aspectele legislative legate de subiect-
1. Punere în temă
1.a. Încadrare în regimul legal de protecţie:
Moara lui Assan este înscrisă în Anexa III a legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, la capitolul „I. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională)”, punctul „1. Monumente şi ansambluri de arhitectură” litera „l) Arhitectură industrială; amenajări căi de comunicaţie”, poziţia 13.
Moara lui Assan este clasată la poziţia 2016, avînd codul B-II-m-A-19692 (litera „A” din cod arată grupa valorică), în Lista Monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr.2314/ 2004. În erata listei din 2005 nu apar date referitoare la Moara lui Assan. Din 2005 pînă astăzi nu au apărut OMCC / OMCCPN referitoare la Moara lui Assan. Conform legii 422/2001, art. 8, alin. 1, din grupa valorică A fac parte “monumentele istorice de valoare naţională şi universală.”
1.b. De la incendiul din 14-15 mai 2008 şi pînă astăzi
În interval de circa un an de la incendiul din mai 2008 au fost demolate fără autorizaţie şi fără aviz MCCPN clădirile pe jumătate din incinta clasată în LMI (în lipsa unui studiu istoric ulterior efect toate clădirile din incintă la momentul clasării fac parte din monument).
Jumătatea vestică, cu majoritatea clădirilor demolată (clădiri relativ mai recente faţă de restul incintei), cu intrarea din str. Halmeu, nu a avut şi nu are accesul restricţionat şi pază. Fotografii personale recente care atestă acest lucru am din 21, 24, 25, 28 iunie, 10 iulie, 9, 14, 16, 23 august 2009.
ROMULUS CRISTEA 