Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepasatoare ale proprietarilor si autoritatilor

Legislaţia de protecţie a monumentelor istorice în cazul demolării Moarii lui Assan

Moara lui Assan este supusă distrugerilor, de circa patru ani, de recuperatorii de materiale de construcţii sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor. Conform legii monumentelor proprietarul este obligat “să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii”. Cu toate acestea instituţiile Statului au fost neputincioase în apărarea monumentului.

* Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

– în prezenta analiză s-au inclus doar o parte din aspectele legislative legate de subiect-

1. Punere în temă

1.a. Încadrare în regimul legal de protecţie:

Moara lui Assan este înscrisă în Anexa III a legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, la capitolul „I. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională)”, punctul „1. Monumente şi ansambluri de arhitectură” litera „l) Arhitectură industrială; amenajări căi de comunicaţie”, poziţia 13.

Moara lui Assan este clasată la poziţia 2016, avînd codul B-II-m-A-19692 (litera „A” din cod arată grupa valorică), în Lista Monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr.2314/ 2004. În erata listei din 2005 nu apar date referitoare la Moara lui Assan. Din 2005 pînă astăzi nu au apărut OMCC / OMCCPN referitoare la Moara lui Assan. Conform legii 422/2001, art. 8, alin. 1, din grupa valorică A fac parte “monumentele istorice de valoare naţională şi universală.”

1.b. De la incendiul din 14-15 mai 2008 şi pînă astăzi

În interval de circa un an de la incendiul din mai 2008 au fost demolate fără autorizaţie şi fără aviz MCCPN clădirile pe jumătate din incinta clasată în LMI (în lipsa unui studiu istoric ulterior efect toate clădirile din incintă la momentul clasării fac parte din monument).

Jumătatea vestică, cu majoritatea clădirilor demolată (clădiri relativ mai recente faţă de restul incintei), cu intrarea din str. Halmeu, nu a avut şi nu are accesul restricţionat şi pază. Fotografii personale recente care atestă acest lucru am din 21, 24, 25, 28 iunie, 10 iulie, 9, 14, 16, 23 august 2009.

Publicitate

Din nou, despre distrugerile de la Moara lui Assan

Un bun prieten arhitect, Adrian Bălteanu, mi-a trimis azi alte câteva fotografii din care reiese clar în ce hal de distrugere se afla monumentul de arhitectură Ansamblul Moara lui Assan, înregistrat în evidenţele Ministerului Culturii si Cultelor. Am fost ieri să facem fotografii la Moara lui Assan, fără să ştim unul de celalalt, probabil o reacţie nostalgică la excursiile – foto pe care le organizam cu luni în urmă la diverse obiective de arhitectură urbană şi industrială. Fotografiile realizate de Bălteanu le postez pe blog, supliment la articolul de ieri „Continuă distrugerile la Moara lui Assan„.

Monumentul Moara lui Assan se află sub competenţele administrative ale Primariei Municipiului Bucuresti si Ministerului Culturii şi Cultelor ai căror reprezentanţi ignora de ani de zile semnalele din presă, dar şi memoriile şi plangerile cetăţenilor care sesizează distrugerile masive din zonă. De asemenea, inexplicabil, în 2005, cele două instituţii au interzis Primăriei Sectorului 2 să iginenizeze şi să îngradească zona. Vandalizarile, furturile de materiale şi distrugerile au atins proporţii de neimaginat care continuă şi în prezent, sub ochii autorităţilor şi proprietarilor. În luna mai a.c., o mână criminală a dat foc uneia din clădirile ansamblului, distrugerile fiind greu de evaluat.

Şi dacă autorităţile nu fac chiar nimic pentru a proteja monumentul Moara lui Assan, la fel ca şi asociaţiile de profil care ridica glasul doar în cazurile unor clădiri unde interesele pecuniare ale unor companii sunt mai evidente, singurul protest de durată rămâne cel al grafferilor care au inscripţionat gardurile ansamblului şi pereţii exteriori ai uneia din firmele care deţine în coproprietate Moara lui Assan. Poate că în acest caz, formele de manifestare urbana ale grafferilor pot fi tolerate (chiar dacă nu trebuie încurajate) pentru că au un mesaj clar: „Salvaţi Moara lui Assan!”.

Foto: arh. Adrian Bălteanu

Proces pentru recuperarea activelor de la “Republica”

Foto: Romulus Cristea
Proces pentru recuperarea activelor de la “Republica”

Curtea de Apel Bucureşti a dat un nou termen, pentru 15 mai a.c., în cazul uzinei Republica, pentru judecarea recursului la decizia instanţei inferioare care a admis cererea lichidatorului de anulare a contractului de privatizare.
Potrivit liderului sindical Constantin Dobre, instanţa a anulat contractele apreciate ca frauduloase făcute de patronul rus prin care a transferat 76 % din bunurile „Republica”, respectiv 21 de clădiri şi circa 180 de hectare de teren către o altă societate. Dobre a precizat că foştii angajaţi mai au de recuperat 6 milioane de euro, reprezentând plăţi compensatorii prevăzute prin contractul de privatizare.

Romulus Cristea
Articol apărut în ziarul România liberă, 18 aprilie 2007
www.romanialibera.ro