Pe unde trece noul bulevard al Capitalei

Mai multe cladiri aflate pe lista monumentelor istorice urmeaza sa fie demolate – http://htxt.it/ZOrI

Considerată „cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani”, drumul de legătură, modernizat şi extins la trei benzi pe sens,  dintre zona Piaţa Victoriei şi Calea Rahovei va fi gata la sfârşitul anului 2012.  Diametrala N-S, cum este denumită calea de legătură care va uni Piaţa Victoriei cu Calea Rahova, are rolul de a fluidiza traficul şi va fi executată în două faze. Până la sfârşitul anului viitor va fi finalizat tronsonul care începe din Piaţa Victoriei şi trece prin zona Buzeşti-Berzei şi apoi str. Vasile Pârvan. Etapa a doua a proiectului dezvoltat pe porţiunea str. Vasile Pârvan-Uranus-Calea Rahovei va începe chiar din primele luni ale anului viitor, cu termen de finalizare la sfârşitul anului 2012.

Diametrala N-S

Primele lucrări

Pe tronsonul Piaţa Victoriei- str. Occidentului lucrările de construcţii sunt deja în stadiu avansat de execuţie (aproape 70%).

S-au efectuat lucrările de reabilitare a reţelelor de utilităţi (apă, canal etc.), circulaţia urmând să se defăşoare pe trei benzi pe sens (incluzând şi linia de tramvai).

Lucrările pe acest segment, potrivit afirmaţiilor primarului general Sorin Oprescu, se vor termina până la sfârşitul acestui an.

Culoar de expropriere

Între strada Occidentului şi Calea Griviţei se execută lucrări de demolare a mai multor  clădiri, unele dintre ele trecute pe lista monumentelor istorice şi aflate în procedură de declasificare.

„În opt luni de la eliberarea ultimului amplasament, constructorul trebuie să finalizeze lucrarea. Constructorului i s-au comunicat caracteristicile lucrării de executat și suma fixă de bani pe care o are la dispoziție.”

Mădălin Dumitru

Director general al Direcției de Infrastructură a PMB

 

Culoarul stabilit de primărie pentru expropriere, prin proiect, a fost stabilit iniţial la 17 metri. Însă, datorită formelor unor clădiri sau dimensiunilor unor proprietăţi, există zone în porţiunea Piaţa Victoriei-Buzeşti unde s-a ajuns şi la demolări pe spaţii de 25 de metri, măsurate de la limita de proprietate dinspre artera care urmează să fie modernizată.

„În spaţiile rămase se vor crea zone verzi, locuri de joacă, parcări, tot ce trebuie pentru un habitat normal”, a menţionat directorul general din direcţia de infrastructură a PMB, Mădălin Dumitru.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 noiembrie 2010

Foto: Romania libera

Publicitate

Tunel decopertat în zona Unirii

Un posibil tunel sau un canal care probabil asigura drenarea unui afluent al Dâmboviței a fost decopertat, în zona Unirii, în punctul unde începe bulevardul Regina Maria.

Segment de construcție subterană, din cărămidă, în zona Unirii. Foto: arh. Adrian Bălteanu

Canalul boltit este realizat din cărămidă, diametrul fiind de peste doi metri. Construcția a ieșit la iveală în urma unor lucrări realizate de RATB pentru modernizarea liniei de tramvai din zonă.

Interesant este însă faptul că traseul presupusului tunel nu se suprapune în planurile urbanistice ale Bucurestiului  din 1911, nici în cele actuale, cu traseul  vreunei străzi ceea ce ar putea însemna că a fost decopertată o construcție anterioară anului 1911.

Planul Bucureștiului din 1911 (cu albastru) suprapus cu planul din 1991 (gri). Cu roșu este marcat segmentul de tunel. Foto: arh. Adrian Bălteanu

Mai multe informații și imagini referitoare la tunelul din zona Unirii găsiți pe blogul Doar despre tuneluri, buncăre și forturi, la adresa: http://rcristea.blogspot.com/

Probe pentru autoritati: Furturi si distrugeri la Moara lui Assan, in imagini

Ansamblul Moara lui Assan este supusă distrugerilor, de cel puţin patru ani, de recuperatorii de materiale de construcţii sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor şi proprietarilor. Construită în 1853, Moara lui Assan face parte din patrimoniul naţional industrial. Vorbim despre un monument istoric: fosta proprietate a industriasilor Assan si Martinovici este prima moara cu aburi ridicata in Romania.

Moara lui Assan are adresa în Bucureşti, sector 2, strada Silozului nr. 25. Numeroasele construcţii din cadrul ansamblului sunt vizibile din: zona Obor, parţial de pe străzile Halmeu, Vaporul lui Assan, Reînvierii, Lizeanu, Baniţei, dar şi de pe Şoseaua Ştefan cel Mare. Proprietatea Moara Assan a avut iniţial o suprafaţă de 5,41 hectare.  După ianuarie 1990, mai multe clădiri (silozuri, depozite, hale) din cadrul complexului Moara lui Assan au fost vandalizate şi apoi demolate ilegal.

*****

O scenă din furtul Morii lui Assan

– Scurtă relatare şi imagini

I. Ora 12:50 în curte, în jumătatea de incintă ce aparţine Sc Grâul SA, din unghiul din care făceam fotografii se vedeau nişte oameni şi trei stîlpi metalici demontaţi din clădirea din planul intermediar.

* Vezi mai departe filmul cu furturile de la Moara lui Assan:

Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepasatoare ale proprietarilor si autoritatilor

Legislaţia de protecţie a monumentelor istorice în cazul demolării Moarii lui Assan

Moara lui Assan este supusă distrugerilor, de circa patru ani, de recuperatorii de materiale de construcţii sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor. Conform legii monumentelor proprietarul este obligat “să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii”. Cu toate acestea instituţiile Statului au fost neputincioase în apărarea monumentului.

* Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

– în prezenta analiză s-au inclus doar o parte din aspectele legislative legate de subiect-

1. Punere în temă

1.a. Încadrare în regimul legal de protecţie:

Moara lui Assan este înscrisă în Anexa III a legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, la capitolul „I. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională)”, punctul „1. Monumente şi ansambluri de arhitectură” litera „l) Arhitectură industrială; amenajări căi de comunicaţie”, poziţia 13.

Moara lui Assan este clasată la poziţia 2016, avînd codul B-II-m-A-19692 (litera „A” din cod arată grupa valorică), în Lista Monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr.2314/ 2004. În erata listei din 2005 nu apar date referitoare la Moara lui Assan. Din 2005 pînă astăzi nu au apărut OMCC / OMCCPN referitoare la Moara lui Assan. Conform legii 422/2001, art. 8, alin. 1, din grupa valorică A fac parte “monumentele istorice de valoare naţională şi universală.”

1.b. De la incendiul din 14-15 mai 2008 şi pînă astăzi

În interval de circa un an de la incendiul din mai 2008 au fost demolate fără autorizaţie şi fără aviz MCCPN clădirile pe jumătate din incinta clasată în LMI (în lipsa unui studiu istoric ulterior efect toate clădirile din incintă la momentul clasării fac parte din monument).

Jumătatea vestică, cu majoritatea clădirilor demolată (clădiri relativ mai recente faţă de restul incintei), cu intrarea din str. Halmeu, nu a avut şi nu are accesul restricţionat şi pază. Fotografii personale recente care atestă acest lucru am din 21, 24, 25, 28 iunie, 10 iulie, 9, 14, 16, 23 august 2009.