ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Casa Callimachi. Semnal privind starea imobilelor din Str. Batistei nr. 31 si 33

with 10 comments

-Datele de mai jos sînt obţinute în urma unui studiu minimal-

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu

În prezent clădirile din Str. Batiştei nr. 31 şi 33 se află în şantier. Posibil acelaşi şantier.Pentru clădirea de la

numărul 31 acesta a implicat pierderea unei însemnate părţi din tencuiala interioară şi exterioară, pentru cealaltă doar a celei interioare.

La faţa locului nu există vreun panou de identificare a acestei acţiuni, acesta este necesar conform legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998.

Cea mai veche referire la existenţa şantierului, cunoscută de mine, a apărut pe yahoogroup-ul Bucureşti, la 9 noiembrie 2008.

Lipsa panoului m-a determinat ca să adresez o sesizare pe 16 decembrie 2008 către Inspectoratul Teritorial în Construcţii Bucureşti – Ilfov, înregistrată cu 1595 la care nu am primit răspuns.

Cădirea din Batiştei nr. 31, Bucuresti; Foto: Adrian Bălteanu
Cădirea din Batiştei nr. 31, Bucuresti; Foto: Adrian Bălteanu

Drept urmare, am revenit cu sesizarea 1595-2 din 20 ianuarie 2009, care şi ea nu primit vreun răspuns. Şi în acest moment lipseşte panoul privind şantierul/şantierele.

Regim juridic de protecţie a valorii patrimoniale:

Casele din Str. Batiştei nr. 31 şi din 33 (ultima corespunzînd numărul 5 pe Str. I. L. Caragiale) nu sînt

Blazonul Familiei Callimachi
Blazonul Familiei Callimachi

clasate individual, dar fac parte din Ansamblul de arhitectură „Str. Batiştei” cod Lista Monumentelor Istorice: B-II-a-B-18093.

Ele se află împreună sau luate separat în zona de protecţie a următoarelor monumente istorice:

-Casa Marmorosch-Blank (Str. Batiştei 24A),

-Casa I. L. Caragiale (pe strada omonimă la nr 3),

-Biserica Oţetari (pe strada omonimă la nr. 4) şi

-Casa din Str. Batiştei 39.

Proiectul clădirii principale, arhitect R. Quich
Proiectul clădirii principale

Conform PUZ – Zone construite protejate, clădirile sînt situate în Zona construită protejată nr. 20 – Batistei, Zonă protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim.

Într-o astfel de zonă „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică.”

În aceste condiţii şantierul/şantierele trebuie să aibă aviz din partea DCCPCN-MB şi Autorizaţie de construire emisă de Primăria Sector 2.

Puţina istorie de vorbă cu două clădiri

Clădirea din Str. Batiştei 31 a fost realizată în 1895 (la nivelul cornişei există o inscripţie în acest sens).

Imagine a clădirii din Batiştei 31 la 1906 [sursa: F. Damé, p. 181]
Imagine a clădirii din Batiştei 31 la 1906 ;sursa: F. Damé, p. 181

La Arhivele Naţionale ale României – Direcţia Municipiului Bucureşti se păstrează dosarul 400/1895, fond PMB-Serviciul Tehnic ce conţine autorizaţia de construire a casei 102/22 aprilie 1895, şi alte documente relaţionate, printre care 6 planşe ale proiectului.

Proiectul casei a fost realizat de arhitectul R. Quich. Toma T. Socolescu în Fresca arhitecţilor afirmă despre Rudolf Quich că a avut studii vieneze şi îi atribuie clădirea de pe Bd. Elisabeta 45, de la intersecţia cu Str. A. Saligny, în care a funcţionat la un moment dat Senatul şi Clubului austro-ungar ( monument istoric clasat avînd codul B-II-m-B-18687). Cererea pentru obţinerea autorizaţiei a fost făcută de F. Böhacker şi L. Schindl. La momentul autorizării, conform cererii, parcela purta numărul poştal 33. Un alt dosar din acelaşi fond legat de acest imobil este 204/1896, în acesta apare autorizaţia 69/9martie 1896 pentru realizarea unui grajd şi a unei remize (ambele clădiri există şi în prezent) şi documente referitoare la ea. Cererea pentru eliberarea autorizaţiei este făcută de L. Schindl (a cărui semnătură apare pe planşele proiectului, alături de expresia “constructor de binal”).

Suprapunere 1911 - plan actual
Suprapunere 1911 – plan actual

În acest dosar este clar faptul că proprietar este un membru al familiei Callimachi (în dosarul precedent nu apare deloc acest nume). Se mai observă că adresa poştală cea de astăzi, nr. 31.

Mai este de menţionat faptul că pe planşele anexelor nu apare semnătura arhitectului R. Quich.

Anuarul General al României din 1896-1897 nu aminteşte nici un proprietar pentru numerele 31 şi 33; la 35 (probabil actualul 33, proprietar era Mişu Dumitrescu). Planul cadastral din 1911 şi Anuarul Bucureştilor din 1918 îl dau ca proprietar pentru Batiştei 31 pe Principele Callimachi. Este vorba de Alexandru Callimachi (1866-1918, om politic), membru al aceleiaşi familii ce în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea a dat Moldovei 4 domnitori şi un mitropolit. Fiul lui Alexandru Callimachi a fost Scarlat Callimachi, denumit şi “prinţul roşu” nume tras pentru simpatia sa la adresa comuniştilor. În interbelic acesta a fost în atenţia Siguranţei pentru scrierile sale.

Casa din Str. Batistei nr. 33; Foto: Adrian Bălteanu
Casa din Str. Batistei nr. 33; Foto: Adrian Bălteanu

Clădirea de la numărul 33 a fost construită de Mihai Antonescu în plin război, pe cînd acesta deţinea funcţiile de Ministru al Afacerilor Externe, al Propagandei Naţionale, vicepresedinte al Consiliului de Miniştri şi locţiitor al mareşalului la preşedinţia Consiliului de Miniştri, mai exact în anii 1942-1943 (potrivit Narcis Dorin Ion, sursa citată mai jos).

În cazul inexistenţei unui proiect/ existenţei unui proiect necorespunzător

Imagini din timpul şantierului, detaliul pentru Str. Batiştei 31; Este fotografiat din Str. Caragiale, pierderea modenaturii pentru realizarea camaşuririi, a se observa si metopele de sub streaşina fără decoraţie, dar posibibil ca aceasta să fie acoperită de un strat de tencuială ulterioară
Imagini din timpul şantierului, detaliul pentru Str. Batiştei 31; Este fotografiat din Str. Caragiale, pierderea modenaturii pentru realizarea camaşuririi, a se observa si metopele de sub streaşina fără decoraţie, dar posibibil ca aceasta să fie acoperită de un strat de tencuială ulterioară

Este important de subliniat faptul că astfel de vile, mai ales cea de la nr. 31 este posibil să fi avut pictură interioară, care, chiar dacă a fost acoperită postbelic de vopsitorii fără calităţi estetice (situaţie întîlnită în România) ar putea fi /ar fi putut fi recuperată.

Arborele genealogic al Familiei Callimachi [sursa:A.D.Xenopol, p. ]
Arborele genealogic al Familiei Callimachi; sursa:A.D.Xenopol

O altă maltratare la care ar putea fi expusă clădirea de la nr. 31 este legată de modenatura faţadei, rămîne de văzut cît din aceasta a avut de suferit din urma intervenţiei. În urma intervenţiei ar putea avea de suferit valoarea ambientală a Ansamblului Strada Batiştei.

Imagini din timpul şantierului, detaliul pentru Str. Batiştei 31; Foto: Adrian Bălteanu
Imagini din timpul şantierului, detaliul pentru Str. Batiştei 31; Foto: Adrian Bălteanu

Şantierul poate duce la pierderea unor alte elemente documentare sau de altă natură valorase (necunoscute mie în absenţa unor studii de specialitate). În încheiere, poate merită menţionat, referitor la un eventual studiu istoric realizat pentru prezenta intervenţie, faptul că ambele dosare de la Arhivele Naţionale, recent redescoperite de mine, au fost ultima dată deschise la mijlocul anilor ‘90.

Imagini din alte resurse web pentru cele doua clădiri:

Surse documentare:

cărţi şi periodice

  • ***, Anuarul General al României. 1896-1897, Bucuresci, Editat de ziarul l’Independence Roumaine, 1896
  • ***, Anuarul Bucurestilor 1918, Bucureşti, Verlag Jaques Roth
  • ***, Lista Monumentelor Istorice 2004. Municipiul Bucureşti, www.cultura.ro, adresa de internet a Ministerului Culturii şi Cultelor
  • Gavra, E, Diadromές kai Kόmboi Emporίoυ kai Politismoύ sta Balkania. Diadromή prώth: Εμπορικοί Σταθμοί των Ελλήνων στη Ρουμανίναύ, Salonic, University Studio Press, 2008
  • Damé, Frédéric, Bucarest en 1906, [Bucureşti], Socec & C-ie , Èditeurs, 1907
  • Ion, Narcis Dorin, Bucureşti în căutarea Micului Paris, Bucureşti, Tritonic, 2003
  • Tănase, Stelian (red.), Avangarda românească în arhivele Siguranţei, Iaşi, Polirom, 2008
  • Socolescu, Toma T., Fresca arhitecţilor care au lucrat în România în epoca modernă. 1800-1925, Bucureşti, Caligraf Design, 2004
  • Xenopol, A. D., Istoria şi genealogia Casei Callimachi, Bucuresci, Tipografia Curţii Regale, F. Göbl Fii, 1897

inedite

  • Arhivele Naţionale ale României – Direcţia Municipiului Bucureşti, fond. PMB – Serviciul Tehnic, dos. 400/1895
  • Arhivele Naţionale ale României – Direcţia Municipiului Bucureşti, fond. PMB – Serviciul Tehnic, dos. 204/1896

planuri

  • ***, planul topografic contemporan al Bucureştiului
  • Institutul Geografic al Armatei, Planul oraşului Bucureşti, 1911
  • Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

10 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Apreciez in mod deosebit toate articolele postate de Dl Balteanu, pentru rigoarea stiintifica si o abordare cat mai detaliata nu doar dpdv arhitectural ci si istoric. Aceste informatii ne sunt deosebit de utile celor impatimiti de pastrarea autenticitatii acestui oras agresat de interese private.
    Sunt orase care se refac dupa imagini fotografice pentru a readuce aspectul a ceea ce fusesera inainte de conflagratiile mondiale. Asa cum e azi Bucurestiul ar trebui conservat prin ceea ce are valorros si autentic. Mai sunt atatea locuri in care se poate construi pana la cer daca asa vor interesele lor,dar lasati -ne, ceea ce au construit altii cu truda onesta !

    Timus Tina

    marți, 28 Iulie 2009 at 12:00

  2. Cladirile inalte sa fie taiate si sa ne lase astia sa respiram. Balteanu are dreptate, sa radem tot, sa lasam trecutul sa triumfe. Totul e pe spagi.

    Gelu Vladimit

    joi, 30 Iulie 2009 at 23:46

  3. Domnule Balteanu, nu ne mai ametiti, spuneti mai bine in ce hal sunt aceste cladiri si ele de fapt trebuie demolate nu refacute ca orasul sa arate frumos. Niste ruine care costa bani multi in loc sa se dea la pensionari.

    Laura Moise

    luni, 21 Septembrie 2009 at 21:27

  4. Totul e o afacere si nu cred ca se rezolva ceva. Cladirea se distruge si nimeni nu se sesizeaza. Multumim dle Balteanu ca sunteti interesat de patrimoniul nostru stramosesc

    T. Paleolog

    luni, 21 Septembrie 2009 at 22:14

  5. la concret Balteanu! ce se mai poate face!? demolam de tot sau refacem!?? de ce nu faci ceva, de ce nu intervii cu comisia de control de la minister???/ stai la birou la minister s iei salariu degeaba si nu cauti solutie eficienta pentru a nu se distruge monumenut!!!!

    ceuasesu elena

    luni, 21 Septembrie 2009 at 22:20

  6. Recent am văzut o scrisoarea din arhiva dlui Dimitrie Callimachi (nepotul lui Alexandru şi fiul lui Scarlat). Scrisoarea era adresată Mariei Callimachi (soţia lui Alexnadru), iar pe plic adresa este Batişte 38. Scrisoarea datează din 1941. Credeţi că între timp este posibil să se fi renumerotat casele? Nu poate fi vorba decât de casa despre care vorbiţi dvs. aici. Sau poate e vorba de o altă casă, mai sus.

    Vaisamar

    vineri, 24 Septembrie 2010 at 18:48

    • Salut,
      1. Numarul postal trebuie verificat la arhiva si in teren, insa la fel de bine poate fi vorba de o eroare sau lapsus din partea expeditorului. Ar fi totusi interesant de lamurit.
      2. Ralu Callimachi- unde a locuit pana la urma in 1941? Ce adresa si ce casa avea? Cred ca asa s-ar putea verifica data mortii si locul inhumarii. Am tot descoperit de-a lungul timpului mai multe cazuri asemenatoare care putin ma intristeaza. Si nu doar din perioada anilor 40-60 ci chiar mai recente.

      Romulus Cristea

      vineri, 24 Septembrie 2010 at 19:31

  7. paote ar fi interesant sa reventi cu informatii de ultim momemnt…cu totii putem vedea faptul ca acestor case li s-a redat stralucirea de odinioara, probabil cu imense eforturi financiare…ar fi de apreciat, nu credeti?

    alex dima

    luni, 25 Iulie 2011 at 10:16

  8. Cladirea de pe strada Bastistei 31 a fost finalizata in 2012.In prezent gazduieste un minister..afaceri externe sau SIE..SRI..am lucrat in aceasta cladire iar regulile erau stricte..pe planuri aparea stampila `SECRET` [am vazut din greseala,in trecere pe langa niste domni la costum]
    Nimeni nu a vrut sa se pronunte ce va fi exact..de aceea cred eu,nu au fost montate panourile legale cu date despre santierul in lucru

    George

    sâmbătă, 13 Octombrie 2012 at 09:43

  9. Abia acum văd întrebarea dvs. cu privire la adresa prințesei Ralu Callimachi. Nu am la îndemână plicul cu scrisoarea ei către Maria Callimachi, dar cred că e vorba de str. Nistrului. Nr. era 18, dar nu sunt sigur. Aș putea verifica această chestiune când revin la București. Cum s-ar putea afla oare data când a murit și locul în care este înhumată?

    Vaisamar

    Duminică, 20 Aprilie 2014 at 17:43


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: