Pe unde trece noul bulevard al Capitalei

Mai multe cladiri aflate pe lista monumentelor istorice urmeaza sa fie demolate – http://htxt.it/ZOrI

Considerată „cea mai mare operaţiune urbană din ultimii 20 de ani”, drumul de legătură, modernizat şi extins la trei benzi pe sens,  dintre zona Piaţa Victoriei şi Calea Rahovei va fi gata la sfârşitul anului 2012.  Diametrala N-S, cum este denumită calea de legătură care va uni Piaţa Victoriei cu Calea Rahova, are rolul de a fluidiza traficul şi va fi executată în două faze. Până la sfârşitul anului viitor va fi finalizat tronsonul care începe din Piaţa Victoriei şi trece prin zona Buzeşti-Berzei şi apoi str. Vasile Pârvan. Etapa a doua a proiectului dezvoltat pe porţiunea str. Vasile Pârvan-Uranus-Calea Rahovei va începe chiar din primele luni ale anului viitor, cu termen de finalizare la sfârşitul anului 2012.

Diametrala N-S

Primele lucrări

Pe tronsonul Piaţa Victoriei- str. Occidentului lucrările de construcţii sunt deja în stadiu avansat de execuţie (aproape 70%).

S-au efectuat lucrările de reabilitare a reţelelor de utilităţi (apă, canal etc.), circulaţia urmând să se defăşoare pe trei benzi pe sens (incluzând şi linia de tramvai).

Lucrările pe acest segment, potrivit afirmaţiilor primarului general Sorin Oprescu, se vor termina până la sfârşitul acestui an.

Culoar de expropriere

Între strada Occidentului şi Calea Griviţei se execută lucrări de demolare a mai multor  clădiri, unele dintre ele trecute pe lista monumentelor istorice şi aflate în procedură de declasificare.

„În opt luni de la eliberarea ultimului amplasament, constructorul trebuie să finalizeze lucrarea. Constructorului i s-au comunicat caracteristicile lucrării de executat și suma fixă de bani pe care o are la dispoziție.”

Mădălin Dumitru

Director general al Direcției de Infrastructură a PMB

 

Culoarul stabilit de primărie pentru expropriere, prin proiect, a fost stabilit iniţial la 17 metri. Însă, datorită formelor unor clădiri sau dimensiunilor unor proprietăţi, există zone în porţiunea Piaţa Victoriei-Buzeşti unde s-a ajuns şi la demolări pe spaţii de 25 de metri, măsurate de la limita de proprietate dinspre artera care urmează să fie modernizată.

„În spaţiile rămase se vor crea zone verzi, locuri de joacă, parcări, tot ce trebuie pentru un habitat normal”, a menţionat directorul general din direcţia de infrastructură a PMB, Mădălin Dumitru.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 23 noiembrie 2010

Foto: Romania libera

Publicitate

Casa Callimachi. Semnal privind starea imobilelor din Str. Batistei nr. 31 si 33

-Datele de mai jos sînt obţinute în urma unui studiu minimal-

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu

În prezent clădirile din Str. Batiştei nr. 31 şi 33 se află în şantier. Posibil acelaşi şantier.Pentru clădirea de la

numărul 31 acesta a implicat pierderea unei însemnate părţi din tencuiala interioară şi exterioară, pentru cealaltă doar a celei interioare.

La faţa locului nu există vreun panou de identificare a acestei acţiuni, acesta este necesar conform legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998.

Cea mai veche referire la existenţa şantierului, cunoscută de mine, a apărut pe yahoogroup-ul Bucureşti, la 9 noiembrie 2008.

Lipsa panoului m-a determinat ca să adresez o sesizare pe 16 decembrie 2008 către Inspectoratul Teritorial în Construcţii Bucureşti – Ilfov, înregistrată cu 1595 la care nu am primit răspuns.

Cădirea din Batiştei nr. 31, Bucuresti; Foto: Adrian Bălteanu

Drept urmare, am revenit cu sesizarea 1595-2 din 20 ianuarie 2009, care şi ea nu primit vreun răspuns. Şi în acest moment lipseşte panoul privind şantierul/şantierele.

Regim juridic de protecţie a valorii patrimoniale:

Casele din Str. Batiştei nr. 31 şi din 33 (ultima corespunzînd numărul 5 pe Str. I. L. Caragiale) nu sînt

Blazonul Familiei Callimachi

clasate individual, dar fac parte din Ansamblul de arhitectură „Str. Batiştei” cod Lista Monumentelor Istorice: B-II-a-B-18093.

Ele se află împreună sau luate separat în zona de protecţie a următoarelor monumente istorice:

-Casa Marmorosch-Blank (Str. Batiştei 24A),

-Casa I. L. Caragiale (pe strada omonimă la nr 3),

-Biserica Oţetari (pe strada omonimă la nr. 4) şi

-Casa din Str. Batiştei 39.

Proiectul clădirii principale

Conform PUZ – Zone construite protejate, clădirile sînt situate în Zona construită protejată nr. 20 – Batistei, Zonă protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim.

Într-o astfel de zonă „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică.”

În aceste condiţii şantierul/şantierele trebuie să aibă aviz din partea DCCPCN-MB şi Autorizaţie de construire emisă de Primăria Sector 2.

Completari privind situatia complexului arhitectonic Palatul Stirbei

Pentru înţelegerea celor prezentate în această postare este recomandat să citiţi articolul precedent, Demolări la Palatul Stirbei, accesibil la adresa:

https://romuluscristea.wordpress.com/2009/01/27/demolari-la-palatul-stirbei-2/

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu:

Situaţia demolărilor

Foto A. - F. Bălteanu, 11.04.2009

În relatarea precedentă bazată pe imaginile pe care le aveam la acel moment scriam că este posibil să mai existe partea subterană a clădirii de pe parcela din str. Ctin. Budişteanu 17.

În imaginea de mai jos se poate vedea că cel puţin mare parte din această parte subterană nu mai există.

Groapă în locul clădirii de pe parcela Ctin Budişteanu 17, foto A. - F. Bălteanu, 13.03.2009

Din imaginea de mai jos se poate observa că din clădirea principală aflată pe parcela din str. Banului 2 nu se păstrează toate zidurile de contur ale subsolului.

Semnal privind starea în care se afla imobilul din Piata Romana 7/ Str. S. Cihoschi 3

Datele de mai jos sunt obţinute în urma unui studiu realizat de arh. Adrian Bălteanu , în martie 2009:

Pe parcela având adresele poştale Piaţa Romană 7 şi Str. S. Cihoschi 3 existau până relativ recent două clădiri, una vizibilă din Piaţa Romană, cealaltă din Str. S. Cihoschi 3. În momentul de faţă partea supraterană a celei de a doua clădiri a fost demolată; prima clădire menţionată este de asemenea parţial demolată.

Piaţa Romana nr. 7, Foto: arh. Adrian Bălteanu

Nu există vreun panou (conform legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998) din care să rezulte legalitatea acestor demolări. Starea de degradare a ceea ce a rămas din clădirea situată spre Piaţa Romană se accentuează pe zi ce trece. Această clădire este un bun exemplar de arhitectură eclectică realizat în jurul anului 1900.