O poveste despre libertate, de Andrea Varga

Istoricul maghiar Andrea Varga, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România prezintă, într-o nouă expoziţie documentară de curând inaugurată, documente şi fotografii despre istoria recentă a ţărilor est-europene. Mai precis, expoziţia intitulată ” O poveste despre libertate” documentează evenimentele care au avut loc acum 20 de ani, la căderea Cortinei de Fier.

Expoziţia "O poveste despre libertate"; Foto: Horváth Ernő

„Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul Daniel Tronaru.
Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.

„1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti”, a spus Varga.

Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010, la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei Comisiei Europene.

Publicitate

Casa Nicolae Petrascu-Piata Romana nr. 1

Operă a arhitectului Ion Mincu, casa Nicolae Petraşcu din Piaţa Romană nr. 1, clasată individual în Lista monumentelor istorice, se află într-un proces lent, dar evident, de degradare, ca de altfel multe alte imobile valoroase din punct de vedere istoric şi arhitectural amplasate în aceeaşi zonă protejată- Amzei. Arhitectul Adrian Bălteanu a realizat o documentare despre casa Nicolae Petraşcu, iar alte amănunte interesante le veţi afla parcurgand materialul de mai jos:

Casa Nicolae Petraşcu, Bucureşti, Piaţa Romană nr. 1

Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

În Piaţa Romană din Bucureşti se află una din ultimele opere ale arhitectului Ion Mincu, casa Nicolae Petraşcu. Aceasta se află într-un proces cronic prin care se degradează lent.

Fotografie de epocă a casei, sursa N. Petraşcu, Ioan Mincu. 1852-1912

Casa este clasată individual în Lista monumentelor istorice, cod B-II-m-B-19577. Prin PUZ – Zone construite protejate, este situate în zona protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim nr. 28 – zona Amzei.

Potrivit documentelor consultate la Arhivele Naţionale în martie 1906, N. Petraşcu trimite primăriei intenţia de a participa la licitaţii pentru achiziţionarea unuia din loturile „prelungirea Căprioarei colţ cu Luigi Cazzavillan” sau „B.dul Colţii, strada Romană colţ cu strada Primăverii” (teren rezultat din trasarea Pieţii Romană şi a Bd. Lascăr Catargiu -nume actuale).

Plan de situaţie, sursa: Arhivele Naţionale ale României

N. Petraşcu cîştigă al doilea teren cu 21,50 lei/mpţinută la 7 iunie 1906.

Comisiunea de licitaţii iniţial nu a aprobat licitaţia considerînd preţul prea mic faţă de estimarea primăriei, dar N. Petraşcu face o cerere către primărie prin care cere o micşorare a preţului estimat al parcelei invocînd: expunerea pe nord, retragerea de 4 m impusă prin planul de aliniere şi faptul că intenţionează realizarea unui salon literar şi artistic pentru Societatea română de literatură şi artă, precizînd că „un asemenea salon lipseşte azi cu desăvîrşire Capitalei”.

De notat că în arhive se păstrează două estimări anterioare licitaţiei, de 40lei/mp, respectiv 43lei/mp. Primarul „având în vedere intervenţia făcută […] şi destinaţia ce voeşte a da construcţiei ce va face pe acel loc aprobă a se vinde menţionatul loc”. N. Petraşcu cere, tot invocînd realizarea salonului, plata a jumătate din taxa de timbru de înregistrare a vînzării, dorind ca restul de jumătate să fie plătit de primărie.

Casa Callimachi. Semnal privind starea imobilelor din Str. Batistei nr. 31 si 33

-Datele de mai jos sînt obţinute în urma unui studiu minimal-

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu

În prezent clădirile din Str. Batiştei nr. 31 şi 33 se află în şantier. Posibil acelaşi şantier.Pentru clădirea de la

numărul 31 acesta a implicat pierderea unei însemnate părţi din tencuiala interioară şi exterioară, pentru cealaltă doar a celei interioare.

La faţa locului nu există vreun panou de identificare a acestei acţiuni, acesta este necesar conform legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998.

Cea mai veche referire la existenţa şantierului, cunoscută de mine, a apărut pe yahoogroup-ul Bucureşti, la 9 noiembrie 2008.

Lipsa panoului m-a determinat ca să adresez o sesizare pe 16 decembrie 2008 către Inspectoratul Teritorial în Construcţii Bucureşti – Ilfov, înregistrată cu 1595 la care nu am primit răspuns.

Cădirea din Batiştei nr. 31, Bucuresti; Foto: Adrian Bălteanu

Drept urmare, am revenit cu sesizarea 1595-2 din 20 ianuarie 2009, care şi ea nu primit vreun răspuns. Şi în acest moment lipseşte panoul privind şantierul/şantierele.

Regim juridic de protecţie a valorii patrimoniale:

Casele din Str. Batiştei nr. 31 şi din 33 (ultima corespunzînd numărul 5 pe Str. I. L. Caragiale) nu sînt

Blazonul Familiei Callimachi

clasate individual, dar fac parte din Ansamblul de arhitectură „Str. Batiştei” cod Lista Monumentelor Istorice: B-II-a-B-18093.

Ele se află împreună sau luate separat în zona de protecţie a următoarelor monumente istorice:

-Casa Marmorosch-Blank (Str. Batiştei 24A),

-Casa I. L. Caragiale (pe strada omonimă la nr 3),

-Biserica Oţetari (pe strada omonimă la nr. 4) şi

-Casa din Str. Batiştei 39.

Proiectul clădirii principale

Conform PUZ – Zone construite protejate, clădirile sînt situate în Zona construită protejată nr. 20 – Batistei, Zonă protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim.

Într-o astfel de zonă „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică.”

În aceste condiţii şantierul/şantierele trebuie să aibă aviz din partea DCCPCN-MB şi Autorizaţie de construire emisă de Primăria Sector 2.