ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Posts Tagged ‘arhitect

Tunel decopertat în zona Unirii

with 14 comments

Un posibil tunel sau un canal care probabil asigura drenarea unui afluent al Dâmboviței a fost decopertat, în zona Unirii, în punctul unde începe bulevardul Regina Maria.

Segment de construcție subterană, din cărămidă, în zona Unirii. Foto: arh. Adrian Bălteanu

Segment de construcție subterană, din cărămidă, în zona Unirii. Foto: arh. Adrian Bălteanu

Canalul boltit este realizat din cărămidă, diametrul fiind de peste doi metri. Construcția a ieșit la iveală în urma unor lucrări realizate de RATB pentru modernizarea liniei de tramvai din zonă.

Interesant este însă faptul că traseul presupusului tunel nu se suprapune în planurile urbanistice ale Bucurestiului  din 1911, nici în cele actuale, cu traseul  vreunei străzi ceea ce ar putea însemna că a fost decopertată o construcție anterioară anului 1911.

Planul Bucureștiului din 1911 (cu albastru) suprapus cu planul din 1991. Cu roșu este marcat segmentul de tunel. Foto: arh. Adrian Bălteanu

Planul Bucureștiului din 1911 (cu albastru) suprapus cu planul din 1991 (gri). Cu roșu este marcat segmentul de tunel. Foto: arh. Adrian Bălteanu

Mai multe informații și imagini referitoare la tunelul din zona Unirii găsiți pe blogul Doar despre tuneluri, buncăre și forturi, la adresa: http://rcristea.blogspot.com/

Written by Romulus Cristea

Duminică, 18 iulie 2010 at 14:44

Statul roman tergiverseaza demararea clasarii in Lista Patrimoniului Mondial a sitului Rosia Montana

with 39 comments

Aplicarea proiectul minier Roşia Montana Gold Corporation, alături de impactul semnificativ asupra mediului, duce şi distrugerea ireversibilă a acelor vestigii arheologice, arhitecturale, şi ale unui mod de relaţionare a omului cu mediul, ce împreună dau sitului o valoare culturală excepţională şi un potenţial crescut de a fi clasat în Lista Patrimoniului Mondial.

* Un articol dearh. Adrian Bălteanu

S-a scris mult despre impactul negativ socio-ecologic al proiectului, expunîndu-se suficiente motive pentru a-l cataloga ca nebazîndu-se pe o dezvoltare durabilă.
Cum dezvoltarea durabilă este, ,,dezvoltarea care satisface cerinţele prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisfacei cerinţele lor” (Raportul Comisiei Brundtland, ONU, 1987), iar proiectul nu transmite urmaşilor moştenirea culturală autentică (resursă epuizabilă şi neregenerabilă) de valoare excepţională, ca urmare a distrugerii ei voluntare, acesta nu este durabil nici din punct de vedere cultural.

Roşia Montană, Munţii Apuseni

Roşia Montană, Munţii Apuseni

Această atitudine faţă de punerea în valoare a patrimoniului cultural din Roşia Montana, neconformă principiilor dezvoltării durabile, este o constantă de acţiune a autorităţilor prin declararea zonei ca exclusiv destinată mineritului. În aceste condiţii, realizarea şi implementarea unui program de dezvoltare a zonei care să includă conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural sînt datoria morală a Statului nu numai faţă de generaţiile viitoare, ci şi faţă de populaţia locală existentă.

Citește restul acestei intrări »

Casa Callimachi. Semnal privind starea imobilelor din Str. Batistei nr. 31 si 33

with 10 comments

-Datele de mai jos sînt obţinute în urma unui studiu minimal-

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu

În prezent clădirile din Str. Batiştei nr. 31 şi 33 se află în şantier. Posibil acelaşi şantier.Pentru clădirea de la

numărul 31 acesta a implicat pierderea unei însemnate părţi din tencuiala interioară şi exterioară, pentru cealaltă doar a celei interioare.

La faţa locului nu există vreun panou de identificare a acestei acţiuni, acesta este necesar conform legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998.

Cea mai veche referire la existenţa şantierului, cunoscută de mine, a apărut pe yahoogroup-ul Bucureşti, la 9 noiembrie 2008.

Lipsa panoului m-a determinat ca să adresez o sesizare pe 16 decembrie 2008 către Inspectoratul Teritorial în Construcţii Bucureşti – Ilfov, înregistrată cu 1595 la care nu am primit răspuns.

Cădirea din Batiştei nr. 31, Bucuresti; Foto: Adrian Bălteanu
Cădirea din Batiştei nr. 31, Bucuresti; Foto: Adrian Bălteanu

Drept urmare, am revenit cu sesizarea 1595-2 din 20 ianuarie 2009, care şi ea nu primit vreun răspuns. Şi în acest moment lipseşte panoul privind şantierul/şantierele.

Regim juridic de protecţie a valorii patrimoniale:

Casele din Str. Batiştei nr. 31 şi din 33 (ultima corespunzînd numărul 5 pe Str. I. L. Caragiale) nu sînt

Blazonul Familiei Callimachi
Blazonul Familiei Callimachi

clasate individual, dar fac parte din Ansamblul de arhitectură „Str. Batiştei” cod Lista Monumentelor Istorice: B-II-a-B-18093.

Ele se află împreună sau luate separat în zona de protecţie a următoarelor monumente istorice:

-Casa Marmorosch-Blank (Str. Batiştei 24A),

-Casa I. L. Caragiale (pe strada omonimă la nr 3),

-Biserica Oţetari (pe strada omonimă la nr. 4) şi

-Casa din Str. Batiştei 39.

Proiectul clădirii principale, arhitect R. Quich
Proiectul clădirii principale

Conform PUZ – Zone construite protejate, clădirile sînt situate în Zona construită protejată nr. 20 – Batistei, Zonă protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim.

Într-o astfel de zonă „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică.”

În aceste condiţii şantierul/şantierele trebuie să aibă aviz din partea DCCPCN-MB şi Autorizaţie de construire emisă de Primăria Sector 2.

Citește restul acestei intrări »

Tragedia de la blocul „Carlton”

with 3 comments

În cele ce urmează postez un articol de-al meu apărut în ziarul România liberă din 10 noiembrie 2006, despre evenemintele care a au urmat imediat după cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940. Puteţi citi, de asemenea şi câteva mărturii impresionate ale unor persoane care au trăit din plin evenimentele: Tutu Georgescu (soţia celebrului dirijor George Georgescu, directorul Operei Române), Emil Morăreţ, Alexandru Teodoreanu (văr primar cu Al. O. Teodoreanu-avocat şi scriitor, cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel) şi arh. Camil Rogulski.

******

Cutremurele vrâncene şi-au luat tributul în vieţi omeneşti

Romulus Cristea

Cutremurele din zona Vrancea afectează peste 60% din teritoriul ţării. Numai în secolul trecut au avut loc trei cutremure puternice, de sursă vrânceana, cu magnitudine pe scara Gutenberg-Richter cel puţin egală cu 7: în 1940, 1977 şi 1986.
10 noiembrie 1940, ora 3.39. Un seism devastator, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, a zguduit, pe o arie de 80 de mii kilometri pătraţi, zeci de localităţi din România. Cutremurul a produs importante pierderi umane şi pagube materiale.

Blocul Carlton

Blocul Carlton

Cutremurul din noiembrie 1940 a cauzat peste 1.000 de pierderi de vieţi, circa 4.000 de răniţi şi un număr considerabil de prăbuşiri şi avarieri ale unor clădiri joase cu schelet de beton armat. Tragedia cea mai mare a avut loc la Bucureşti, unde s-a prăbuşit blocul „Carlton”, cu 14 etaje.

Citește restul acestei intrări »