Casa Callimachi. Semnal privind starea imobilelor din Str. Batistei nr. 31 si 33

-Datele de mai jos sînt obţinute în urma unui studiu minimal-

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu

În prezent clădirile din Str. Batiştei nr. 31 şi 33 se află în şantier. Posibil acelaşi şantier.Pentru clădirea de la

numărul 31 acesta a implicat pierderea unei însemnate părţi din tencuiala interioară şi exterioară, pentru cealaltă doar a celei interioare.

La faţa locului nu există vreun panou de identificare a acestei acţiuni, acesta este necesar conform legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998.

Cea mai veche referire la existenţa şantierului, cunoscută de mine, a apărut pe yahoogroup-ul Bucureşti, la 9 noiembrie 2008.

Lipsa panoului m-a determinat ca să adresez o sesizare pe 16 decembrie 2008 către Inspectoratul Teritorial în Construcţii Bucureşti – Ilfov, înregistrată cu 1595 la care nu am primit răspuns.

Cădirea din Batiştei nr. 31, Bucuresti; Foto: Adrian Bălteanu

Drept urmare, am revenit cu sesizarea 1595-2 din 20 ianuarie 2009, care şi ea nu primit vreun răspuns. Şi în acest moment lipseşte panoul privind şantierul/şantierele.

Regim juridic de protecţie a valorii patrimoniale:

Casele din Str. Batiştei nr. 31 şi din 33 (ultima corespunzînd numărul 5 pe Str. I. L. Caragiale) nu sînt

Blazonul Familiei Callimachi

clasate individual, dar fac parte din Ansamblul de arhitectură „Str. Batiştei” cod Lista Monumentelor Istorice: B-II-a-B-18093.

Ele se află împreună sau luate separat în zona de protecţie a următoarelor monumente istorice:

-Casa Marmorosch-Blank (Str. Batiştei 24A),

-Casa I. L. Caragiale (pe strada omonimă la nr 3),

-Biserica Oţetari (pe strada omonimă la nr. 4) şi

-Casa din Str. Batiştei 39.

Proiectul clădirii principale

Conform PUZ – Zone construite protejate, clădirile sînt situate în Zona construită protejată nr. 20 – Batistei, Zonă protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim.

Într-o astfel de zonă „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică.”

În aceste condiţii şantierul/şantierele trebuie să aibă aviz din partea DCCPCN-MB şi Autorizaţie de construire emisă de Primăria Sector 2.

Publicitate

Lucrari la autostrada Bucuresti-Ploiesti

Imagini video de pe santierele care executa lucrări de construcţie la autostrada Bucureşti-Ploieşti (parte integrantă din autostrada Bucureşti-Braşov).

* Zona km 52, judeţul Prahova. Lucrări de terasament.

♦♦ Mai multe amanunte in articolul: Pe Autostrada Bucuresti-Ploiesti se va circula din 2010

* Tronsonul în lucru al autostrazii Bucuresti-Ploiesti

* Bărcăneşti; Zona de traversare a autostrazii Bucuresti-Brasov peste DN1:

Filmari realizate cu Olympus SP-590UZ

Completari privind situatia complexului arhitectonic Palatul Stirbei

Pentru înţelegerea celor prezentate în această postare este recomandat să citiţi articolul precedent, Demolări la Palatul Stirbei, accesibil la adresa:

https://romuluscristea.wordpress.com/2009/01/27/demolari-la-palatul-stirbei-2/

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu:

Situaţia demolărilor

Foto A. - F. Bălteanu, 11.04.2009

În relatarea precedentă bazată pe imaginile pe care le aveam la acel moment scriam că este posibil să mai existe partea subterană a clădirii de pe parcela din str. Ctin. Budişteanu 17.

În imaginea de mai jos se poate vedea că cel puţin mare parte din această parte subterană nu mai există.

Groapă în locul clădirii de pe parcela Ctin Budişteanu 17, foto A. - F. Bălteanu, 13.03.2009

Din imaginea de mai jos se poate observa că din clădirea principală aflată pe parcela din str. Banului 2 nu se păstrează toate zidurile de contur ale subsolului.

Demolari la Palatul Stirbei

* Vă invit să citiţi în curând, pe acest blog, un articol documentat, semnat de arhitectul Adrian Bălteanu, despre ansamblul Palatul Ştirbei şi despre lucrarile de demolare, cel puţin discutabile,  executate în zonă.

Lucrări avansate de şantier, la Palatul Ştirbei; Foto: arh. Adrian Bălteanu

Primăria Sectorului 1 a dat autorizaţie de desfiinţare pentru clădirile din strada Banului nr. 2. Pentru această adresă există un Ordin al Ministrului Culturii şi Cultelor de declasare din Lista Monumentelor Istorice. Poziţia din listă, figura ca anexă la Palatul Ştirbei, fiind datată la sfârşitul secolului XIX. Pe acest amplasament va fi construită o clădire înaltă. În prezent, lucrările de demolare sunt aproape finalizate. La faţa locului nu există vreun panou care să ofere date privind demolările (ceea ce constituie o încălcare a legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998).

Asamblul iniţial al Palatului Ştirbei până la momentul recentelor demolări a fost împărţit în trei parcele: Banului nr. 2 (unde se afla, printre altele, partea însemnată a pivniţelor), Calea Victoriei nr 107 (palatul propriu-zis), Calea Victoriei nr. 109 (corpul semicircular al grajdurilor, conform aprecierilor unor specialişti, unic în Bucureşti)
Imobilul Calea Victoriei nr 107 (construcţia propriu-zisă a palatului împreună cu parcela, şi orice alte construcţii de pe ea, inclusiv pivniţele demolate) este clasat în Lista Monumentelor Istorice din 2004 (B-II-m-A-19860) şi apare în anexa legii 5/2000.

Demolările nu se rezumă doar la clădirile de pe parcela din str. Banului nr 2 (dreapta imaginii). Demolarea pivniţelor de lângă Palatul Ştirbei (stânga imaginii) ar putea constitui o infracţiune în lipsa unei declaşări parţiale a acestuia; Fotografie realizată de Adrian Bălteanu

Prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor (OMCC) nr. 2534 din 17/09/2007, a fost declasat imobilul din str. Banului nr. 2 (din informaţiile mele CNMI nu şi-a dat acordul pentru declasare). Acesta este singurul OMCC publicat în Monitorul Oficial pentru declasare vreunei componente din ansamblul iniţial al Palatului Ştirbei.
Imobilul Calea Victoriei nr. 109 nu este clasat în Lista Monumentelor Istorice.
Ultimile două imobile se află în zona de protecţie a Palatului Ştirbei. Toate trei se află în zona de protecţie a altor monumente din zonă.

Demolările de pe oricare din cele trei parcele pentru a fi legale trebuie să aibă autorizaţie de desfiinţare şi aviz de la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Municipiul Bucuresti (DCCPCN-MB) sau Ministerul Culturii si Cultelor (informatii care cu excepţia demolării din str. Banului nr. 2 nu au fost identificate de noi)
Demolările din imobilul Calea Victoriei 107 pentru a fi legale implică existenţa unui ordin de declasare parţială, ordin ce nu pare să existe.