Statul roman tergiverseaza demararea clasarii in Lista Patrimoniului Mondial a sitului Rosia Montana

Aplicarea proiectul minier Roşia Montana Gold Corporation, alături de impactul semnificativ asupra mediului, duce şi distrugerea ireversibilă a acelor vestigii arheologice, arhitecturale, şi ale unui mod de relaţionare a omului cu mediul, ce împreună dau sitului o valoare culturală excepţională şi un potenţial crescut de a fi clasat în Lista Patrimoniului Mondial.

* Un articol de:  arh. Adrian Bălteanu

S-a scris mult despre impactul negativ socio-ecologic al proiectului, expunîndu-se suficiente motive pentru a-l cataloga ca nebazîndu-se pe o dezvoltare durabilă.
Cum dezvoltarea durabilă este, ,,dezvoltarea care satisface cerinţele prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisfacei cerinţele lor” (Raportul Comisiei Brundtland, ONU, 1987), iar proiectul nu transmite urmaşilor moştenirea culturală autentică (resursă epuizabilă şi neregenerabilă) de valoare excepţională, ca urmare a distrugerii ei voluntare, acesta nu este durabil nici din punct de vedere cultural.

Roşia Montană, Munţii Apuseni

Această atitudine faţă de punerea în valoare a patrimoniului cultural din Roşia Montana, neconformă principiilor dezvoltării durabile, este o constantă de acţiune a autorităţilor prin declararea zonei ca exclusiv destinată mineritului. În aceste condiţii, realizarea şi implementarea unui program de dezvoltare a zonei care să includă conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural sînt datoria morală a Statului nu numai faţă de generaţiile viitoare, ci şi faţă de populaţia locală existentă.

Valoare europeană

Ideea unei dezvoltări care să integreze moştenirea culturală a fost adoptată ca principiu fundamental la nivel european încă din 1975 (Carta şi Declaraţia de la Amsterdam).

Încă din 1991 (prin legea 77/1991 de aderarea la Convenţia Culturală Europeană – Paris 1954), ţara noastră s-a angajat să ia măsurile necesare în vederea apărării contribuţiei sale la patrimoniul cultural european.

„Situaţia Roşiei Montane exemplifică în cel mai înalt grad posibilitatea de atingere a securităţii naţionale prin distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran (istoric şi natural), în numele unei investiţii economice prezentate ca unica variantă pentru o dezvoltare durabilă. Demararea proiectului de exploatare a aurului, deocamdată suspendat, ar atrage după sine:

– distrugerea în totalitate a patrimoniului arheologic şi istoric, reprezentînd argumente fundamentale ale istoriei şi identităţii naţionale;
– anularea mărturiilor diversităţii culturale şi a dreptului la memorie;
– o gravă atingere, pe termen lung, adusă mediului natural, precum şi pericolul unei catastrofe ecologice de proporţii;
– distrugerea coeziunii sociale;
– anularea perspectivelor de ecologizare a zonei într-un viitor previzibil şi a dezvoltării durabile a acesteia;
– distrugerea ireversibilă a unui peisaj cultural de prim ordin pentru România şi pentru patrimoniul cultural şi natural european.”

Patrimoniul construit şi natural al României în pericol. Măsuri prioritare de protecţie – O ilustrare a stării de fapt, raport al Comisiei prezidenţiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale, 2008

România, prin legea 157/1997 a ratificat Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului arhitectural european – Granada, 1985. Potrivit definiţiilor acesteia, cazul Roşia Montana intră la categoria „sit”, „operă comună a omului şi naturii”, semnificativă din punct de vedere cultural. Rezultă de aici că situl Roşia Montana trebuie tratat ca „expresie de neînlocuit a bogăţiei şi diversităţii patrimoniului cultural al Europei, o mărturie inestimabilă a trecutului nostru şi un bun comun al tuturor europenilor.” Comitetul de Ministri al Consiliului Europei este împuternicit prin convenţie să urmarească aplicarea acesteia şi să prezinte periodic Comitetului Ministrilor un raport asupra situatiei politicilor de conservare a patrimoniului în statele semnatare.

În acest context este de amintit faptul că exploatarea de la Alburnus Maior este unică în lumea romană, că din a doua parte a sec. XIII pînă la mijlocul sec. al XV-lea Munţii Apuseni au fost principala sursă de aur a Europei şi că în timpul administraţiei austriece la Roşia Montana a luat naştere o aşezare europeană.

Valoarea mondială

Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) a privit în mai multe rînduri situl ca avînd potenţial de a fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial, ş-a arătat îngrijorarea faţă de punerea în practică a proiectului minier, a cerut autorităţilor iniţierea măsurilor necesare pentru protecţie şi cercetare, şi s-a oferit să acorde ajutor autorităţilor române în acest sens.

Componente de patrimoniu ale sitului Roşia Montană

Asociaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie (ARA) a cerut MCCPN demararea procedurii de înscriere a sitului în LPM, în fundamentrea cererii aceasta identifică următoarele straturi principale ale sitului istoric Roşia Montana ce îi conferă valoare universală:

–        galeriile miniere romane din masivele Cetate, Cîrnic, Orlea şi Letea, extinse prin lucrări miniere posterioare de factură tradiţională

–        peisajul industrial istoric: tăuri (prima jumătate sec. al XVIII-lea), galerii de coastă, exploatări de suprafaţă etc.

–        aşezarea umană aşezată de-a lungul pîrîului Roşia, dezvoltată în strînsă legătură cu cadrul natural şi activitatea minieră.

Cităm mai jos din încadrarea ARA făcută în raport cu criteriile de clasare în LPM:

criteriul iv) să ofere un exemplu excpţional pentru un tip de construcţie, de ansamblu arhitectural sau tehnologic sau de peisaj, care să ilustreze una sau mai multe perioade semnificative ale istoriei umane;

Sistemele de exploatare industrială conservate reprezintă mărturii excepţionale pentru istoria exploatărilor miniere romane, medievale şi moderne:

–   Pentru perioada romană este semnificativ peisajul subteran, mărturia unui efort concertat al administraţie romane pentru extragerea aurului: în aproximativ 50 de ani a fost dezvoltat unul dintre cele mai vaste complexe miniere de epocă romană cunoscute pînă în prezent.

–    Mărturiile exploatărilor miniere medievale şi de epocă modernă sunt semnificative pentru modul de prelucrare preindustrial surprins în momentul transformării mijloacelor de producţie din pragul Revoluţiei Industriale.

criteriul v) să reprezinte un exemplu excepţional de aşezare umană tradiţională, de utilizare tradiţională a teritoriului sau a mării, care să fie reprezentativă pentru o cultură (sau pentru culturi), sau pentru interacţiunea omului cu mediul, în special cînd acest mediu a devenit vulnerabil sub impactul unor mutaţii ireversibile;

Tîrgul minier tradiţional este un exemplu reprezentativ pentru modul de exploatare a resurselor minerale din perioada preindustrială. De asemenea, evocă şi momentul de trecere spre epoca industrială fără ca dezvoltarea mijloacelor de producţie să fi condus, ca în cazul multor aşezări din zonă, la transformarea sa în oraş. Acest moment inefabil al trecerii de la forma rurală la cea urbană caracterizează puternic aşezarea şi îi conferă unicitate. Cu alte cuvinte Roşia Montană este un sat minier tradiţional îngheţat în momentul incipient al procesului de urbanizare.

Peisajul minier de pe Valea Roşiei şi Valea Cornei este un peisaj reprezentativ pentru perioada preindustrială. Lacurile artificiale (cele 29 de lacuri artificiale – tăuri – conservate), munţii dezgoliţi, gurile de mină de coastă, micile halde vegetate punctează şi definesc peisajul. Acest peisaj cultural este ameninţat de schimbări ireversibile dacă tipul de exploatare în carieră deschisă este reluat, conducînd inevitabil la distrugerea patrimoniului cultural, resursa reală pentru o exploatare durabilă a zonei.

criteriul vi) să fie direct asociat sau intrinsec legat cu evenimente sau tradiţii vii, cu idei sau credinţe, lucrări artistice sau literare de valoare universală excepţională.

Celebrele tăbliţe cerate care au făcut cunoscut situl de la Alburnus Maior au fost una dintre cele mai importante surse ale redescoperirii Dreptului Roman de către marele istoric german Theodor Mommsen, ale cărui lucrări au influenţat Codul Civil german şi apoi au constituit baza reglementărilor similare pentru mai multe ţări ale lumii: Portugalia, China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Grecia, Ucraina ş.a.

Componente de patrimoniu ale sitului Roşia Montană

Asocierile frecvente făcute de cercetători între istoria Imperiului Roman din perioada antoninilor şi aurul dacilor sau cel extras din Dacia, chiar dacă nu sunt încă demonstrate, deschid o direcție de abordare care se adresează istoriei culturii europene – ieşirea din criză a Imperiului Roman, debutul marilor programe edilitare inițiate de Traian, dintre care construirea Forului şi ridicarea Columnei sunt poate elementele cele mai importante.

Reacţia autorităţilor române

Deşi ICOMOS încă din 2005, la cea de a XV-a adunare generală consideră situl ca avînd potenţial de a fi înscris în LPM, autorităţile române nu au acţionat în acest sens.

OAR a solicitat MCC prin adresa nr. 398/2007, inscrierea in LPM a sitului.

Prin cererea ARA înregistrată la MCCPN sub nr. 2810/11 iunie 2009, se afirmă: „ca urmare a poziţiilor exprimate în mod public şi repetat de către organisme ştiinţifice şi profesionale naţionale şi internaţionale – precum Academia Română, Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea Internasţională a Arhitecţilor şi ICOMOS […] vă solicităm iniţierea procedurii de înscriere a sitului Roşia Montana în Lista Indicativă a României pentru introducerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.” Cererea a rămas fără răspuns.

Asociaţia ARA mai adresase MCCPN o scrisoare deschisă la sfîrşitul lui februarie 2009 ce atingea şi problema clasării în LPM, rămasă şi ea fără un răspuns în acest sens.

Recent reevaluarea proiectului RMGC a fost inclusă în programul de guvernare (după ce un înalt oficial iniţial ceruse includerea proiectului propriu-zis) şi există intenţia acordării de garanţii de stat pentru proiect.

Pe acelaşi subiect

–   http://www.simpara.ro/sd_rm.pdf

–   http://patrimoine.europe.over-blog.org/pages/Situation_de_Rosia_Montana_Tara_Motilor_Romania-1416380.html

–   http://rosiamontana.org/

–   https://romuluscristea.wordpress.com/2010/01/03/protectia-patrimoniului-si-pastrarea-valorilor-culturale-in-rosia-montana/

* Articol apărut în  www.observatorulurban.ro

Prezentul articol a fost ilustrat cu imagini din Nota de fundamentare a solicitarii ARA pentru demararea procedurii de inscriere in Lista Patrimoniului Mondial