ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Statul roman tergiverseaza demararea clasarii in Lista Patrimoniului Mondial a sitului Rosia Montana

with 39 comments

Aplicarea proiectul minier Roşia Montana Gold Corporation, alături de impactul semnificativ asupra mediului, duce şi distrugerea ireversibilă a acelor vestigii arheologice, arhitecturale, şi ale unui mod de relaţionare a omului cu mediul, ce împreună dau sitului o valoare culturală excepţională şi un potenţial crescut de a fi clasat în Lista Patrimoniului Mondial.

* Un articol dearh. Adrian Bălteanu

S-a scris mult despre impactul negativ socio-ecologic al proiectului, expunîndu-se suficiente motive pentru a-l cataloga ca nebazîndu-se pe o dezvoltare durabilă.
Cum dezvoltarea durabilă este, ,,dezvoltarea care satisface cerinţele prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisfacei cerinţele lor” (Raportul Comisiei Brundtland, ONU, 1987), iar proiectul nu transmite urmaşilor moştenirea culturală autentică (resursă epuizabilă şi neregenerabilă) de valoare excepţională, ca urmare a distrugerii ei voluntare, acesta nu este durabil nici din punct de vedere cultural.

Roşia Montană, Munţii Apuseni

Roşia Montană, Munţii Apuseni

Această atitudine faţă de punerea în valoare a patrimoniului cultural din Roşia Montana, neconformă principiilor dezvoltării durabile, este o constantă de acţiune a autorităţilor prin declararea zonei ca exclusiv destinată mineritului. În aceste condiţii, realizarea şi implementarea unui program de dezvoltare a zonei care să includă conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural sînt datoria morală a Statului nu numai faţă de generaţiile viitoare, ci şi faţă de populaţia locală existentă.

Valoare europeană

Ideea unei dezvoltări care să integreze moştenirea culturală a fost adoptată ca principiu fundamental la nivel european încă din 1975 (Carta şi Declaraţia de la Amsterdam).

Încă din 1991 (prin legea 77/1991 de aderarea la Convenţia Culturală Europeană – Paris 1954), ţara noastră s-a angajat să ia măsurile necesare în vederea apărării contribuţiei sale la patrimoniul cultural european.

„Situaţia Roşiei Montane exemplifică în cel mai înalt grad posibilitatea de atingere a securităţii naţionale prin distrugerea patrimoniului subteran şi suprateran (istoric şi natural), în numele unei investiţii economice prezentate ca unica variantă pentru o dezvoltare durabilă. Demararea proiectului de exploatare a aurului, deocamdată suspendat, ar atrage după sine:

– distrugerea în totalitate a patrimoniului arheologic şi istoric, reprezentînd argumente fundamentale ale istoriei şi identităţii naţionale;
– anularea mărturiilor diversităţii culturale şi a dreptului la memorie;
– o gravă atingere, pe termen lung, adusă mediului natural, precum şi pericolul unei catastrofe ecologice de proporţii;
– distrugerea coeziunii sociale;
– anularea perspectivelor de ecologizare a zonei într-un viitor previzibil şi a dezvoltării durabile a acesteia;
– distrugerea ireversibilă a unui peisaj cultural de prim ordin pentru România şi pentru patrimoniul cultural şi natural european.”

Patrimoniul construit şi natural al României în pericol. Măsuri prioritare de protecţie – O ilustrare a stării de fapt, raport al Comisiei prezidenţiale pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale, 2008

România, prin legea 157/1997 a ratificat Convenţia pentru salvgardarea patrimoniului arhitectural european – Granada, 1985. Potrivit definiţiilor acesteia, cazul Roşia Montana intră la categoria „sit”, „operă comună a omului şi naturii”, semnificativă din punct de vedere cultural. Rezultă de aici că situl Roşia Montana trebuie tratat ca „expresie de neînlocuit a bogăţiei şi diversităţii patrimoniului cultural al Europei, o mărturie inestimabilă a trecutului nostru şi un bun comun al tuturor europenilor.” Comitetul de Ministri al Consiliului Europei este împuternicit prin convenţie să urmarească aplicarea acesteia şi să prezinte periodic Comitetului Ministrilor un raport asupra situatiei politicilor de conservare a patrimoniului în statele semnatare.

În acest context este de amintit faptul că exploatarea de la Alburnus Maior este unică în lumea romană, că din a doua parte a sec. XIII pînă la mijlocul sec. al XV-lea Munţii Apuseni au fost principala sursă de aur a Europei şi că în timpul administraţiei austriece la Roşia Montana a luat naştere o aşezare europeană.

Valoarea mondială

Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor (ICOMOS) a privit în mai multe rînduri situl ca avînd potenţial de a fi înscris în Lista Patrimoniului Mondial, ş-a arătat îngrijorarea faţă de punerea în practică a proiectului minier, a cerut autorităţilor iniţierea măsurilor necesare pentru protecţie şi cercetare, şi s-a oferit să acorde ajutor autorităţilor române în acest sens.

Componente de patrimoniu ale sitului Roşia Montană

Asociaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie (ARA) a cerut MCCPN demararea procedurii de înscriere a sitului în LPM, în fundamentrea cererii aceasta identifică următoarele straturi principale ale sitului istoric Roşia Montana ce îi conferă valoare universală:

–        galeriile miniere romane din masivele Cetate, Cîrnic, Orlea şi Letea, extinse prin lucrări miniere posterioare de factură tradiţională

–        peisajul industrial istoric: tăuri (prima jumătate sec. al XVIII-lea), galerii de coastă, exploatări de suprafaţă etc.

–        aşezarea umană aşezată de-a lungul pîrîului Roşia, dezvoltată în strînsă legătură cu cadrul natural şi activitatea minieră.

Cităm mai jos din încadrarea ARA făcută în raport cu criteriile de clasare în LPM:

criteriul iv) să ofere un exemplu excpţional pentru un tip de construcţie, de ansamblu arhitectural sau tehnologic sau de peisaj, care să ilustreze una sau mai multe perioade semnificative ale istoriei umane;

Sistemele de exploatare industrială conservate reprezintă mărturii excepţionale pentru istoria exploatărilor miniere romane, medievale şi moderne:

–   Pentru perioada romană este semnificativ peisajul subteran, mărturia unui efort concertat al administraţie romane pentru extragerea aurului: în aproximativ 50 de ani a fost dezvoltat unul dintre cele mai vaste complexe miniere de epocă romană cunoscute pînă în prezent.

–    Mărturiile exploatărilor miniere medievale şi de epocă modernă sunt semnificative pentru modul de prelucrare preindustrial surprins în momentul transformării mijloacelor de producţie din pragul Revoluţiei Industriale.

criteriul v) să reprezinte un exemplu excepţional de aşezare umană tradiţională, de utilizare tradiţională a teritoriului sau a mării, care să fie reprezentativă pentru o cultură (sau pentru culturi), sau pentru interacţiunea omului cu mediul, în special cînd acest mediu a devenit vulnerabil sub impactul unor mutaţii ireversibile;

Tîrgul minier tradiţional este un exemplu reprezentativ pentru modul de exploatare a resurselor minerale din perioada preindustrială. De asemenea, evocă şi momentul de trecere spre epoca industrială fără ca dezvoltarea mijloacelor de producţie să fi condus, ca în cazul multor aşezări din zonă, la transformarea sa în oraş. Acest moment inefabil al trecerii de la forma rurală la cea urbană caracterizează puternic aşezarea şi îi conferă unicitate. Cu alte cuvinte Roşia Montană este un sat minier tradiţional îngheţat în momentul incipient al procesului de urbanizare.

Peisajul minier de pe Valea Roşiei şi Valea Cornei este un peisaj reprezentativ pentru perioada preindustrială. Lacurile artificiale (cele 29 de lacuri artificiale – tăuri – conservate), munţii dezgoliţi, gurile de mină de coastă, micile halde vegetate punctează şi definesc peisajul. Acest peisaj cultural este ameninţat de schimbări ireversibile dacă tipul de exploatare în carieră deschisă este reluat, conducînd inevitabil la distrugerea patrimoniului cultural, resursa reală pentru o exploatare durabilă a zonei.

criteriul vi) să fie direct asociat sau intrinsec legat cu evenimente sau tradiţii vii, cu idei sau credinţe, lucrări artistice sau literare de valoare universală excepţională.

Celebrele tăbliţe cerate care au făcut cunoscut situl de la Alburnus Maior au fost una dintre cele mai importante surse ale redescoperirii Dreptului Roman de către marele istoric german Theodor Mommsen, ale cărui lucrări au influenţat Codul Civil german şi apoi au constituit baza reglementărilor similare pentru mai multe ţări ale lumii: Portugalia, China, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Grecia, Ucraina ş.a.

Componente de patrimoniu ale sitului Roşia Montană

Asocierile frecvente făcute de cercetători între istoria Imperiului Roman din perioada antoninilor şi aurul dacilor sau cel extras din Dacia, chiar dacă nu sunt încă demonstrate, deschid o direcție de abordare care se adresează istoriei culturii europene – ieşirea din criză a Imperiului Roman, debutul marilor programe edilitare inițiate de Traian, dintre care construirea Forului şi ridicarea Columnei sunt poate elementele cele mai importante.

Reacţia autorităţilor române

Deşi ICOMOS încă din 2005, la cea de a XV-a adunare generală consideră situl ca avînd potenţial de a fi înscris în LPM, autorităţile române nu au acţionat în acest sens.

OAR a solicitat MCC prin adresa nr. 398/2007, inscrierea in LPM a sitului.

Prin cererea ARA înregistrată la MCCPN sub nr. 2810/11 iunie 2009, se afirmă: „ca urmare a poziţiilor exprimate în mod public şi repetat de către organisme ştiinţifice şi profesionale naţionale şi internaţionale – precum Academia Română, Ordinul Arhitecţilor din România, Uniunea Internasţională a Arhitecţilor şi ICOMOS […] vă solicităm iniţierea procedurii de înscriere a sitului Roşia Montana în Lista Indicativă a României pentru introducerea în Patrimoniul Mondial UNESCO.” Cererea a rămas fără răspuns.

Asociaţia ARA mai adresase MCCPN o scrisoare deschisă la sfîrşitul lui februarie 2009 ce atingea şi problema clasării în LPM, rămasă şi ea fără un răspuns în acest sens.

Recent reevaluarea proiectului RMGC a fost inclusă în programul de guvernare (după ce un înalt oficial iniţial ceruse includerea proiectului propriu-zis) şi există intenţia acordării de garanţii de stat pentru proiect.

Pe acelaşi subiect

–   http://www.simpara.ro/sd_rm.pdf

–   http://patrimoine.europe.over-blog.org/pages/Situation_de_Rosia_Montana_Tara_Motilor_Romania-1416380.html

–   http://rosiamontana.org/

–   https://romuluscristea.wordpress.com/2010/01/03/protectia-patrimoniului-si-pastrarea-valorilor-culturale-in-rosia-montana/

* Articol apărut în  www.observatorulurban.ro

Prezentul articol a fost ilustrat cu imagini din Nota de fundamentare a solicitarii ARA pentru demararea procedurii de inscriere in Lista Patrimoniului Mondial

39 Răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Huo, mai mult nu pot a spune. Pai ce investitii o sa aveti voi si ce locuri de munca in vremea crizei daca va opuneti companiior care aduc miliarde de euro poporului roman?
    Huo si atat!
    La munca! Nu va place munca derbedeilor! Sunteti varza!

    Sorin Ecofrunza

    joi, 21 Ianuarie 2010 at 17:20

  2. In Ungaria nu e voie cianura la mina si de aceea ministrul maghiar de la dumneavosatra din tara, de la Mediu nu va permite o astfel de investitie. Nu va impacientati. Sint alaturi de dvs!

    Principesa de Barbun Rakoczi

    joi, 21 Ianuarie 2010 at 17:22

  3. Mai Baltene, mai Baltene, mai, mai
    Lasa-neeeeee
    Nu pricepit tu cum revine
    Cianura aduce miliarde in Romania
    Loc de munca si parcuri verzi

    Alin Pirotehncus

    joi, 21 Ianuarie 2010 at 20:10

  4. Sint arhietc resident in Sweden si multumim domnu coleg Baltean pentru sacrificu suprem la lupta cu cianura ucigasa din muntele nostru sfint de peste 2050 de ani. In Sueden nu e voie cianura de potasiu periculoasa in aer, sol si apa potabila. Lumea ies in strada cu cintece si flori si opresc valuri de cianuri cu moartea in virf. arhitect domnu Baltean e cunsocut in toata lumea pe plan international pentru lupta cu ucigasi de popor si project de arhiteura ecologic cu consum mic de corent electrique.
    Diaspora internationala roaga la domnu arcitect Baltean sa lupte cu criminali de popor romanesc de pe mapamondul mondial si sa aiba succes la public.

    arhitecta Georgeta Pruna

    joi, 21 Ianuarie 2010 at 20:20

  5. Frate Balteanu,
    Cianura sa curga peste tot. Riuri, riuri. Si tu ca un arhitect ce esti sa faci o albie frumoasa sa trimitem cianura ucigasa la capitalisti. Frate! Soarele Dreptatii inca nu a apus. Sa facem o lume dreapta, fara otravuri. Te facem seful nostru daca dovedesti credinta.
    Poc! Poc! Poc!

    Fratele Mujahedin

    joi, 21 Ianuarie 2010 at 21:46

  6. Am uitat de fratele Cristea. Sef suprem daca continua lupta. La arme! La arme! Pe baricade!

    Fratele Mujahedin

    joi, 21 Ianuarie 2010 at 21:50

  7. Este un reservoir de cianuri ucigatoare la Rosia Montana adus de autotitati si pregatit sa preia debit de riu deversat. Domnu arcitect Balteanu va rog verificati informatia pretsioasa si contactati pentru amanute deosebite legate de subiect nonpoluant.

    arhitecta Georgeta Pruna

    vineri, 22 Ianuarie 2010 at 13:27

  8. REMEDIU NATURIST PENTRU INTOXICARI CU CIANURA

    Considerat a fi una dintre cele mai vechi specii de copaci, arborele ginkgo biloba poate trai pana la 1000 de ani. Frunzele acestui copac sunt utilizate pentru multe tratamente medicale. Copacii sunt cultivati în Coreea, China, sudul Frantei, si în estul si sudul Statelor Unite.

    Ginkgo Biloba este utilizat pentru tratarea d*presiei, pierderilor de memorie, durerilor de cap, are si efecte pozitive asupra sistemului circulator. Se crede ca ajuta la cresterea fluxului de sange la nivelul creierului, ceea ce face posibil un tratament pentru insuficienta cerebrala.

    Cei care suferă de probleme de circulatie, de crampe ale picioarelor, pot gasi un remediu prin folosirea Ginkgo Biloba. Efectele antioxidante ale Ginkgo Biloba protejeaza sistemul nervos central de efectele imbatranirii, cum ar fi deteriorarea mentala.

    Dozaj si administrare

    Adultii pot consuma 120 mg pe zi, in 2-3 doze. Rezultatele la adulti se vad dupa utilizarea Ginkgo timp de 4-6 saptamani.

    Medic Kianura

    vineri, 22 Ianuarie 2010 at 14:07

  9. * Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a finanţat, conform legii, un program naţional de cercetare a patrimoniului, coordonat de către Muzeul Naţional de Istorie a României. Programul, pentru care compania a pus la dispoziţia cercetătorilor 10 milioane USD, a adus la Roşia Montană peste 80 de specialişti independenţi, din 25 de instituţii, naţionale şi internaţionale.
    * Compania va aloca alte 35 de milioane USD pentru restaurarea monumentelor istorice şi a infrastructurii care va pune baza unui turism sănătos în zonă. Moştenirea culturală a Roşiei Montane va fi pusă la dispoziţia publicului prin conservare sau restaurare în sit, expunere în cadrul muzeului, replici în mărime naturală – aşa cum fac toate muzeele moderne din Europa.

    Adevar Rosiamontana

    vineri, 22 Ianuarie 2010 at 14:10

  10. S-a mărit suprafaţa de teren care va fi impădurită de către Roşia Montană Gold Corporation înainte de începerea exploatării, de la 335 de hectare de pădure la 1000 de hectare de pădure.

    ing. Mircea Tranca

    vineri, 22 Ianuarie 2010 at 14:13

  11. Ministerul Mediului nu va relua evaluarea proiectului de exploatare a aurului, în lipsa unui certificat de urbanism valabil.

    La doi ani şi jumătate după ce negocierile dintre guvernanţi şi reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) au fost suspendate, lucrurile par să se deblocheze, cel puţin la prima vedere.

    Astfel, reprezentanţii RMGC, firma care doreşte să pornească proiectul aurifer din Apuseni, au avut ieri o întâlnire cu ministrul mediului, Laszlo Borbely (UDMR). În urma acesteia, ministerul a anunţat oficial că a decis constituirea, la nivelul instituţiei, a unei comisii separate pentru proiectul de la Roşia Montană.

    Totodată, ministrul s-a angajat ca, până la sfârşitul lunii martie, să meargă personal la Roşia Montană. Pe de altă parte, ministrul a declarat pentru EVZ că nu va relua procesul de avizare a proiectului de exploatare minieră de la Roşia Montană, până ce canadienii nu vor prezenta un certificat de urbanism valabil.

    Leopold Atilla

    sâmbătă, 23 Ianuarie 2010 at 08:44

  12. Ministerul Culturii nu se grăbeşte cu avizele pentru Roşia Montană. Sunt convins că fără o cercetare prealabilă, fără o cercetare foarte atentă nu se poate trece la următoarea fază.

    Kelemen Hunor

    sâmbătă, 23 Ianuarie 2010 at 13:33

  13. Dle Hunor,
    Locuiesc in Rosia Montana. Spuneti-mi va rog, unde gasesc un loc de munca daca nu se deschid lucrarile de santier la exploatarea aurifera?

    Mirel Giurea

    sâmbătă, 23 Ianuarie 2010 at 13:37

    • In primul rind nu cred ca sinteti din Rosia Montana. Locuiesc linga Abrud, vin saptamanal la Rosia Montana, la parinti, dar nu va cunosc. Va raspund ca nu e nevoie sa deschiderea minei ca sa aveti loc de munca. Puteti creste linistit citeva animale si sa cultivati un petic de pamint. Parintii mei hranesc de 20 de ani patru copii cu ce au in ograda si le mai si ramine. Spor la munca!

      Nicoleta Manea

      sâmbătă, 23 Ianuarie 2010 at 13:41

  14. Inginerul Vasile Coman, susţine că la SC Larechim există un grup de chimişti şi metalurgi care lucrează, de cîţiva ani, la o tehnologie de extragere a aurului şi argintului din reziduuri miniere, prin metode nepoluante, care au marele merit că evită cumplitele tehnologii pe bază de cianuri.
    Băimărenii din echipa SC Larechim au descoperit un activator, o substanţă care într-un mediu alcalin permite o reacţie cu cheltuială rezonabilă de energie. Cercetătorii de aici au brevetat şi o invenţie pentru extragerea arseniului din pirite aurifere (brevet RO 120980/28.03.2003). În laboratoarele şi atelierele răposatului Institut pentru Metale Neferoase au construit o instalaţie pilot pentru recuperarea aurului şi argintului din piritele de la Şuior. Odată instalaţia pusă la punct şi după un şir lung de experimente (24 de şarje de cîte 200 kg de pirite), ei au ajuns să poată asigura un proces constant de recuperare, care poate fi sintetizat în cîteva propoziţii.

    ing. Marin Soare

    sâmbătă, 23 Ianuarie 2010 at 14:04

  15. Aici e vorba de o problema tehnica si nu politica. A fost o decizie a Curtii de Apel care a oprit in faza respectiva in 2007 si investitorul a trebuit sa reia demersurile. In momentul de fata exista un PUZ, din cate am inteles, este in analiza, este o comisie mixta romano-ungara, s-au pus foarte multe intrebari. Ceea ce pot sa va spun e ca noi avem legislatia pusa la punct, in conformitate cu directivele Uniunii Europene. Eu nu o sa aprob acest proiect decat daca o suta unu la suta sunt convins ca nu va produce nici un fel de poluare in Romania

    Laszlo Borbely

    sâmbătă, 23 Ianuarie 2010 at 14:05

  16. Investitia de la Alburnus Maior este singura sansa sa scoatem la iveala vestigiile arheologice din zona. Firma canadiana investeste milioane de euro doar pentru cercetari arheologice fara sa punem la socoteala banii pentru mediu, pentru protectie ecologica si locuri de munca pentru sateni. Statul nu a inestiti nimic pina acuma, nu a dat bani pentru cercetari, iar apa freatica e poluata cu cianura din anii ’80. Cintariti si decideti!

    Michael Niron

    luni, 25 Ianuarie 2010 at 00:37

  17. … Oameni din Alburnus Maior, nu mai creati demoni cu imensa voastra forta psihica ! Nu mai lansati in spatiu nici o imagine monstruoasa, nici un gand urat ! Ele se vor intoarce impotriva voastra si va vor chinui. Adevaratul Dumnezeu, Creatorul, v-a dat puterea de a crea Binele, Frumosul, Adevarul, Armonia, Lumina, Intelegerea, Pacea… Creatorul n-a creat nici un monstru. Voi i-ati creat pe demoni ! Voi trebuie sa-i distrugeti ! Calea Luminii inseamna cunoastere si intelegere. Inseamna stiinta si intuitie. Pe aceasta cale sa mergeti ! Masurat, cu intelepciune si gand bun. Asa veti ajunge la Adevar. Altfel, nu !

    Pavel Corut

    luni, 25 Ianuarie 2010 at 22:50

  18. Domnilor si doamnelor,
    La Inalta Curte de Casatie si Justitie se judeca dosarul 2365/P/97 de care toata lumea a uitat si care contine plangerea familiei Malette referitoare la tulburarea de posesie a minei avuta in trecut in proprietatea unchiului. In 1947 comunistii au expropriat cu tot cu utilaje mina si au bagat la inchisoare la Gherla pe Johann Malette care a murit in 1987 la Bucuresti, ajuns locatar intr-un nenorocit apartament de bloc. Familia a introdus actiune in instanta producind probe indubitabile referitoare la proprietate. Pina in prezent, statul roman nu a facut nimic pentru restituirea proprietatii de la Rosia Montana ci doar a incercat sa intimideze familia. Va rugam ajutati-ne, la ziare ni se cer bani, iar la televiziune am fost programati, o singura data la OTV la ora tirzie, fara a putea transmite mesajul catre autoritati.

    Lucian Bechtel

    luni, 25 Ianuarie 2010 at 23:01

  19. Înainte însă de a reporni acţiunea de achiziţie a proprietăţilor, Roşia Montană Gold Corporation, unde Gabriel Resources deţine 80% din acţiuni, aşteaptă reluarea procedurii de evaluare pentru acordul de mediu, sistată în 2007 de Ministerul Mediului. Majorarea de capital a dus şi la o nouă structură a acţionariatului pentru compania canadiană, astfel că Electrum Strategic Holdings şi Paulson & Co. deţin câte 19,99% din acţiunile Gabriel Resources, iar grupul minier Newmont, al doilea mare producător de aur la nivel mondial, controlează 16,4% din titluri. Restul acţiunilor de la Gabriel Resources revin unor investitori mai mici. Procentul de circa 20% din acţiunile companiei ce urmează să exploateze aurul de la Roşia Montană (Roşia Montană Gold Corporation) deţinut de statul român a rămas neschimbat

    Alex Ciurea

    luni, 25 Ianuarie 2010 at 23:03

  20. Peste 90% din exploatările miniere de aur, la nivel global, folosesc cianura în procesul de extracţie. Tot pe baza acestui procedeu ar urma să fie exploatat şi aurul de la Roşia Montană, în condiţiile în care aşa-zisele măsuri de siguranţă şi protecţie vor fi la cele mai ridicate standarde, ne asigură cei de la RMGC. Astfel, se va construi o uzină de procesare a minereului, prevăzută cu o unitate de distrugere a cianurii şi cu un iaz de decantare pentru stocarea sterilului de procesare.

    ec. Luca Popesco

    luni, 25 Ianuarie 2010 at 23:04

  21. Nu este de mirare ca la Rosia Montana nu se mai fac investitii. O sa plece toti si o sa riniti in pamint dupa barabule ca altceva nu o sa aveti de mincare. Mai aveti pentru o salata sa puneti la farfurie frunze de papadie. Ca nu vreti investitia canadiana!

    M. Laurian

    vineri, 29 Ianuarie 2010 at 21:21

  22. Unde sint banii!?

    Minel Florin

    vineri, 29 Ianuarie 2010 at 21:22

  23. Salut este o echipa recent formata, nonprofit, care si-a propus sa lupte pentru constientizarea opiniei publice, a tinerilor debusolati de societatea în care traim despre tot ceea ce înseamna consum de droguri într-un fel sau altul.
    Daca prin actiunea ta, salvezi o singura viata de la decadere, considera ca ti-ai atins scopul, alaturi de noi toti ceilalti.

    mihai

    sâmbătă, 30 Ianuarie 2010 at 12:03

  24. Domnu’ Baltean!
    Atention!
    Nu e voe cianura in Sweden. La televisor patronat spus ca lac cianura este ceasca cu caffe. Nu e voie!
    Atentie!
    Domnu arcitect sa nu acception cianura ucigasa in muntii patriei. Va fi protest international la nivel mondial daca observam cianura criminala in lac la Rosia Montana. Tragedie cu manifestie globala daca e cianura la Rosia Montana. Interzis!

    arhitecta Georgeta Pruna

    sâmbătă, 30 Ianuarie 2010 at 20:52

  25. Cianura se scoate din foraje si nu e porduct natural. In Ungaria populatia a dus protest la Parlament si s-a interzis in totalitate folosire cianura extractie. Ungurii nu vor cianura la Budapest si nu o sa aveti voie sa folositi la Rosia Montana. Ne opunem si sintem linga voi pentru a nu distruge agricultura ecologica din Apuseni si Ardeal.

    Principesa de Barbun Rakoczi

    sâmbătă, 30 Ianuarie 2010 at 20:56

  26. Solutii pentru a impaca pe toata lumea: fiecare localnic sa primeasca lunar contravaloarea a 0,1% din aurul extras si sa fie obligat sa-i investeasca jumatete in casa si jumatate intr-o afacere de la Fondul Proprietatea de preferat firma care se ocupa de agro-turism ecologic cu doua sau trei margarete ca sa ataraga turistii americani si australieni.

    Liviu Marcu

    Duminică, 31 Ianuarie 2010 at 13:07

  27. Dorezc sa cumpar teren si case la Resia Montana pentru a dezvolta centru tratamente naturiste cu produsul „Torch” detoxifiant eficent alergi si stare proasta, depresie. Va rog contacati sa vindeti la mine nu la canadieni ofer pret pentru tarani cu clauza de lasare in spatiu pentru ca ii angajez la clinica si la ferme.

    Dr. Muhamed Jamnal

    Duminică, 31 Ianuarie 2010 at 19:02

  28. Hai sictir ca daca o las sa mearga la vale si bag si piciorul in ambreiaj pun pariu ca consuma doar un litru!??

    George Besoiu

    Duminică, 31 Ianuarie 2010 at 19:06

  29. نسبت به تهيه، تولید و پخش برنامه مبادرت مي نمايد . دربدو تاسيس ،شبکه تهران, حدود 4-5 ساعت برنامه تهيه و پخش مينموده است که در حال حاضر توليد و پخش برنامه هاي شبکه به 5/20 ساعت رسيده است. به نحوی که پخش برنامه ها از ساعت 6 صبح شروع و تا 5/2 بامدادروز بعد ادامه می یابد در خلال برنامه های عادی شبکه دو بخش خبری ( ساعت 30/18 و 24) نسب به انعکاس اخبار استان تهران و اخبار ایران و جهان مبادرت می نمایند از برنامه هاي اين شبکه مي توان به برنامه سينما5, سريالهاي هفتگي(ايراني و خارجي)، مستند5، ، برنامه هاي اجتماعي همانند: تهران 20

    پايگاه اطلاع

    Duminică, 31 Ianuarie 2010 at 19:08

  30. Foarte interesant, am sa citesc, chiar ma interesa o documentare pe tema asta atat de controversata.

    P.S. Si tu ce te bucuri asa ca nu se mai face comisia cu furaciunea?😀

    Roxana Iordache

    marți, 9 Februarie 2010 at 09:24

    • Of, era asa, o ironie. Bineinteles ca nu!

      Romulus Cristea

      marți, 9 Februarie 2010 at 20:21

    • Doamna,

      Cunoscandu-va, sunt contrariata ca in 9 feb 2010 nu erati inca in TEMA cu „tema asta atat de controversata”!
      Rasfoiesc vechi postari acum cand PRul RMGC este masiv si evident abuziv, si ma intreb de ce marii nostrii jurnalisti nu se manifesta!? Si nimeni nu scrie despre ce inseamna sa fi mecena/spossor sau mituitor!?
      Ati reusit intre timp sa va documantati???

      cu simpatie,

      Stefana Bianu

      Stefana Bianu

      sâmbătă, 22 Octombrie 2011 at 09:11

  31. Asest project trebui pus in fonctiune deoarece lumea nu are mincare la Rosia Montana dacica. Asest project e deosebit de valoros pentru patrie. Aduce la Romania 6 (sase !!!) miliard euro fara miscati un dejet. E o doamna care nu intelege cum e Stephanie Bianu ca e binefacere sa aveti mina aur (gold) si wolfram pentru industrie military. Va fi 5000 locuri de munci in zona sat saraca. Va rog contactati pentru detalii si project tehnic deosebit cu cianura filtrata si nepericuloasa ca in New Zeeland. Lac cu cianuri nu se va vedea doamna Bianu pentru ca facem perdea de copaci cu brazi si flori ca in New Zeeland si va fi totul ecologique si cu reciclare perfect. Numai bine. Contactati va rog raoul.constantinou (a)yahoo .it pentru a da project adevarat.

    Roul Constantinou

    sâmbătă, 22 Octombrie 2011 at 10:07

    • Stimate domnule Roul Constantinou,

      Si dvstra si eu suntem ingrijorati profund de soarta populatiei din Rosia Montana, ca si de soarta Tarii!

      Din pacate dvstra (ca si cei multi co-nationali care sustin proiectul) credeti in fabuloasa publicitate a firmei, sustinuta de politicieni, trans-partinic de 12 ani, si nu ati avut ocazia, cred, sa consultati argumentele specialistilor independenti (nu platiti sau „sponsorizati” de firma), romani si internationali, care demonstreaza in toate domeniile: economic, ecologic, social, dezvoltare durabila, patrimoniu natural si construit, national, catastrofa multipla a unui sacrificiu injust, pagubas ce ar putea crea acest proiect, daca ar fi implementat!

      Sper ca veti reusi sa va documentati!

      Cu pretuire,

      Stefana Bianu

      Stefana Bianu

      sâmbătă, 22 Octombrie 2011 at 10:34

  32. E sase miliard euro la tara romaneasca unde populatia nu ar mincare. Toata Rosia Montan primeste gratuit ajutor 5.000 locuri de munca pentru someri. Ati vezut reclama de la tv cu doamna care nu are serviciu si doi copii si croseteaza ciorap cu 5 lei???? De ce nu ve uitati tv???? Se va investi capital gratuit in Romenia si oamenii are de munca la mina si nu crosetez ciorapi cu 5 lei!!! Patrimoniu de care spuneti dvs e ocrotit de compania Gold Corporation cu doua miliarde de euro si facut deja muzeu pt turisti streini care viziteaza Rominia. RMGC are deja investitons masiv si ocrotire patrimoniu national pe care Romaneia nu a fost in stare sa protejez. Taranii Rosia Montan foarte bucurosi de investitons ati vezut la television??? Toti vrea mina deschisa pentru extragere aur romanesc (gold and wolfram) si opune doar cetatenii care nu locuieste la Rosia Montan.Lasati investitori sa vina la tara romaneasca, de ce izgoniti si lumea satului dacic moare de foame, nu are mincare????

    Roul Constantinou

    sâmbătă, 22 Octombrie 2011 at 10:45

    • Regret domnule R C ca nu ati citit/inteles ce v-am scris in mesajul anterior!

      Va asigur insa ca am si alte treburi decat sa va rasund dvstra, nici nu am intentia de a va convinge de contrariul parerilor dvstra, nici sa fac polemica cu nimeni!

      S B

      Stefana Bianu

      sâmbătă, 22 Octombrie 2011 at 11:41

  33. Trebui facut protest intern si international pentru deschidere mina Rosia Montana. Locuri de munca si investions serioase pentru taranii din zona si banu la buget pentru stat si ajutor social. Chiar nu intelegm, chiar ne batem joc de tara si popor rominesc. Va rog demers urgent la insititutions internationale pentru demarare proiect cu extragere prin cianura ecologic.Poporu roman va renaste petru ca muntii nostri aur (gold and wolfram) poarta in adincuri iar noi cersim din poarta in poarta ca uni sint incompemti si nu inteleg necesitate deschidere mina.

    Roul Constantinou

    Duminică, 23 Octombrie 2011 at 02:00

  34. Ne opiunem ferm cianura lac si care agiunce la Budapest pe riuri interioare Tisa si omoara pesti si specie de animal rar ecsotic. Nu e voie cianura ucigasa nici in Europ nici nicaieri, doama profesoara Stephanie Bianu stie ce spiune. Va rog sa facem apel la CEDO si Strasbourg pentri interdiction cianura ucigasa de plante si animale. La rosia Montana trebuie agricutura bio=ecologic cu ingrasamit natural nu cianura periculoasa care se infiltreaza in sol si omoara finta uman. Domnu Constantinou poate luat bani de la RGCM pentru propaganda si nu e documentat pe tema de interes international.

    Principesa de Barbun Rakoczi

    Duminică, 23 Octombrie 2011 at 02:08


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: