Unde a gasit Romania 100 de tone de aur

Surpriza lui Băsescu: avem două zăcăminte de aur care vor fi exploatate cu regii româneşti – http://htxt.it/5Bs5

Cât valoreaza resursele de aur si argint ale României

Cotaţii-record: aurul – peste 1.500 dolari uncia, argintul – peste 45 –  http://htxt.it/9osW

În ultimii 10 ani, valoarea zăcămintelor de aur a crescut de şase ori, iar a celorde argint – de 12 ori.

De la începutul lunii aprilie, aurul a atins maxime istorice de zece ori. Preţul aurului a trecut pragul de 1.500 dolari pe uncie, în timp ce argintul a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii 31 de ani – 46 dolari pe uncie.

Aurul din zăcămintele românești valorează, la cotația actuală. peste 16 miliarde dolari. Foto AP/ Romania libera

Cât valorează însă aurul şi argintul din România? În rezerva Băncii Naţionale se găsesc aproape 104 tone de aur. Tezaurul românesc aflat la Moscova cântăreşte 92 tone (90% este sub formă de monede de aur, iar restul în lingouri din aur fin). În plus, rezervele estimate de cele două companii care au în prezent licenţă de exploatare pentru minereuri auro-argentifere sunt de circa 310 tone de aur şi aproape 1.321 tone de argint. În prezent însă, în România nu se mai scoate din zăcăminte nici un gram de aur.

Cine caută aur

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în România, pentru explorarea şi exploatarea minereurilor aurifere au licenţe valabile un număr de cinci companii. Însă licenţe de exploatare au doar două companii: Gold Corporation SA (la Roşia Montană) şi Deva Gold SA (la Certejul de Sus). La Certej, lângă Deva, compania europeană Goldfields, acţionar majoritar al companiei miniere române Deva Gold SA, a anunţat existenţa unor zăcăminte de 65 tone aur şi 375 tone argint. În schimb, la Roşia Montană, Gold Corporation estimează că există 365 milioane tone de resurse, însă din acestea se exploatează 215 milioane tone. Prin extragere şi prelucrare se obţine un randament de extracţie de 80%, ceea ce înseamnă că producţia de aur realizată este 8,63 milioane uncii. Prin exploatare se pierde circa 20% din aurul extras. Rezervele de argint de la Roşia Montană sunt estimate ca fiind de aproape 950 tone.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 27 aprilie 2011

Publicitate

Statul roman tergiverseaza demararea clasarii in Lista Patrimoniului Mondial a sitului Rosia Montana

Aplicarea proiectul minier Roşia Montana Gold Corporation, alături de impactul semnificativ asupra mediului, duce şi distrugerea ireversibilă a acelor vestigii arheologice, arhitecturale, şi ale unui mod de relaţionare a omului cu mediul, ce împreună dau sitului o valoare culturală excepţională şi un potenţial crescut de a fi clasat în Lista Patrimoniului Mondial.

* Un articol de:  arh. Adrian Bălteanu

S-a scris mult despre impactul negativ socio-ecologic al proiectului, expunîndu-se suficiente motive pentru a-l cataloga ca nebazîndu-se pe o dezvoltare durabilă.
Cum dezvoltarea durabilă este, ,,dezvoltarea care satisface cerinţele prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisfacei cerinţele lor” (Raportul Comisiei Brundtland, ONU, 1987), iar proiectul nu transmite urmaşilor moştenirea culturală autentică (resursă epuizabilă şi neregenerabilă) de valoare excepţională, ca urmare a distrugerii ei voluntare, acesta nu este durabil nici din punct de vedere cultural.

Roşia Montană, Munţii Apuseni

Această atitudine faţă de punerea în valoare a patrimoniului cultural din Roşia Montana, neconformă principiilor dezvoltării durabile, este o constantă de acţiune a autorităţilor prin declararea zonei ca exclusiv destinată mineritului. În aceste condiţii, realizarea şi implementarea unui program de dezvoltare a zonei care să includă conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural sînt datoria morală a Statului nu numai faţă de generaţiile viitoare, ci şi faţă de populaţia locală existentă.

Protectia patrimoniului si pastrarea valorilor culturale in Rosia Montana

Recent,  oficialităţi  ale statului român au făcut anumite afirmaţii cu privire la includerea proiectului RMGC în programul de guvernare. Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” (ARA) a trimis primului ministru şi ministrului culturii o scrisoare deschisă prin care arăta incompatibilitatea între acest proiect şi păstrarea valorilor culturale ale zonei, valori apreciate de către ICOMOS (organism al UNESCO). Scrisoarea poate fi citită pe http://www.simpara.ro/sd_rm.pdf.

* Un articol de : arh.  Adrian Bălteanu

Scrisoarea deschisă conţine o bogată anexă privind subiectul, pentru prezentul articol am considerat utilă aprofundarea acelor aspecte privind neintervenţia din trecutul apropiat a Statului român soldată cu pierderi de patrimoniu, în speranţa că pe viitor acest lucru nu se va repeta.

2007. Asociaţia ARA a depus la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional – Alba (DJCCPCN-Alba) pe 27 septembrie şi 9 octombrie 2007 un număr de 50 de cereri de clasare pentru construcţii purtătoare de valoare culturală din comuna Roşia Montana, în unele cazuri se cerea aplicarea procedurii în regim de urgenţă.

Machetă RMGC prezentată la Romexpo în 21 august 2006; Foto: Romulus Cristea

În acel moment, RMGC obţinuse 138 de autorizaţii de desfiinţare pentru construcţii din Roşia Montană, Corna, Bunta, Ţarina, Blideşti şi Bălmoşeşti, iar pentru 120 din acestea se trecuse deja la demolare. Comunicatul de presă al ARA privitor la subiect din 9 octombrie 2007 arată că în majoritatea cazurilor autorizaţia fusese eliberată nelegal. Numai pentru satul Roşia Montana toate clădirile se aflau cel puţin în zona de protecţie a unui monument istoric, lucru ce făcea necesară existenţa unui aviz MCC şi eliberarea autorizaţiei de către Consiliul Judeţean Alba. Totuşi autorizaţiile au fost eliberate de căte primăria Roşia Montana fără aviz MCC. Pentru mai multe detalii a se vedea pagina asociaţiei: http://www.simpara.ro/comunicat%20clasari%209%20oct%202007.swf

Urmare a acestor cereri DJCCPCN-Alba ofera cu o înîrziere de 14 zile faţă de termenul legal un răspuns care conţinea următoarele: