ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Posts Tagged ‘patrimoniu

Interior cu utilaje de la Moara lui Assan

with 3 comments

Primele distrugeri ale ansamblului Moara lui Assan au fost semnalate autorităților începând cu anul 1995.

Pe 7 iunie 2012 a avut loc încă un incendiu devastator (al cincilea, din 2008 şi al doilea din acest an) care a fost stins de pompieri abia după 30 de ore. Din clădiri, practic nu au mai rămas decat pereţii, iar utilajele de la interior, piese reprezentative pentru evoluţia tehnicii şi tehnologiei, au ajuns de ani buni la fier vechi.

Mai jos aveţi cateva fotografii ale unor utilaje fabricate la Viena, din interiorul vechii mori cu aburi. Fotografiile sunt incluse într-o lucrare a arhitectului Cătălin Zafiu, prezentată în 2002, la Atelierul de arheologie industrială, intitulată Recuperarea arhitecturii industriale – Reconversie „Moara lui Assan”.

2600857670098430020zpkUMw_fs

Interior cu utilaje de la Moara lui Assan; Foto: arhiva arh. Cătălin Zafiu

Moara lui Assan, construită în anul 1853, este prima moară cu aburi din România.

Moara se află în București, în zona Obor-Lizeanu. În prezent, se află într-un stadiu avansat de degradare. Moara lui Assan este clasificată în evidențele Ministerului Culturii și Patrimoniului Naţional ca fiind monument istoric de valoare națională și face parte din patrimoniul industrial.

Moara a fost întemeiată de negustorii Gheorghe Assan (1821–1866) și Ioan Martinovici (1820–1882).

Moara de la Obor, modernizată constant de foștii proprietari, a fost naționalizată de comuniști în iunie 1948. În același an, odată cu confiscările ilegale ordonate de comuniști, este arestat și Basil (Vasile) Assan care la acea dată era unic acționar al Fabricilor Assan.

Pe durata anchetei, după ce a fost torturat, Assan ar fi fost aruncat de la etajul 5 al Prefecturii Poliției Capitalei, familiei comunicându-i-se că s-a sinucis.

După 1950, în zona Morii Assan au funcționat mai multe întreprinderi, printre care Fabrica de pâine „Grâul” și Fabrica de ulei „13 Decembrie”.

Citeşte şi:

* Complicitate: Ministerul Culturii reacţionează după zece ani şi constată că demolările de la Moara Assan au fost ilegale;

* Probe pentru autorităţi: Furturi şi distrugeri la Moara lui Assan, în imagini;

* Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor şi autorităţilor;

* Patrimoniul arhitectonic, în pericol. Ilegalităţi comise prin ordine emise de ministrul Culturii;

Ansamblu valoros patrimonial = Teren de vanzare si inchiriat

with 5 comments

Clădiri având valoare patrimonială, aflate într-o „zonă construită protejată”, sunt lăsate de proprietari în paragină, de ani de zile, aşteptând-se prăbuşirea acestora pentru a elibera terenul valoros de sub vechile construcţii. Este o practică mai veche a samsarilor imobiliari care fie incendiază clădiri de patrimoniu (vezi cazul Moara lui Assan), fie distrug deliberat, prin acţiune directă sau neluând nicio măsură de protejare conform legii, diverse imobile  situate în zone protejate, utilizând apoi terenurile pentru construirea unor ansambluri rezidenţiale sau comerciale. Câteva astfel de cazuri sunt prezentate în articolul arhitectului Adrian Bălteanu care relatează despre starea avansată de degradare a unor imobile aflate într-o zonă foarte apropiată de centrul Bucureştiului.

* Un articol de: arh. Adrian Bălteanu

Nu voi da locul unde se află acest ansamblu de construcţii calificat de proprietar drept “teren” şi lăsat în paragină spre deliciul unor eventuali cumpărători de tip “rechin imobiliar”, tocmai pentru a nu tenta clientela. Ca sa fiu aproape ubicuu (din nefericire) voi spune că se află într-o “zonă construită protejată”, unde mai multe clădiri ce poartă farmecul unui vechi Bucureşti sunt lăsate în paragină.

20 decembrie 2009; Foto: Adrian Bălteanu

Trecînd de mai multe ori prin această zonă am observat cum în cîteva luni au dispărut porţiuni mari din acoperişul unuia din corpuri. M-am încumetat să intru pe poarta întredeschisă (încă un indiciu: clădirile lăsate în ruinare din zonă au poarta deschisă şi sînt locuite de persoane ce altfel nu au adăpost) şi am făcut fotografiile ce însoţesc acest post.

Postarea am realizat-o ca documentarea fotografică pentru posteritate a stării unor clădiri pe cale de disparitie în anul de graţie 2009, clădiri avînd valoare patrimonială,. Am mai realizat-o şi din ideea naivă că aş putea influenţa proprietarii de monumente/case cu o oarecare valoare să nu îşi lase/încurajeze clădirea să se prăbuşească, aşteptînd, ca cel de o vinde pe aceasta acum, ani să facă ceva pe terenul viran, ci să încerce să reabiliteze ceea ce au.

Citește restul acestei intrări »

Statul roman tergiverseaza demararea clasarii in Lista Patrimoniului Mondial a sitului Rosia Montana

with 39 comments

Aplicarea proiectul minier Roşia Montana Gold Corporation, alături de impactul semnificativ asupra mediului, duce şi distrugerea ireversibilă a acelor vestigii arheologice, arhitecturale, şi ale unui mod de relaţionare a omului cu mediul, ce împreună dau sitului o valoare culturală excepţională şi un potenţial crescut de a fi clasat în Lista Patrimoniului Mondial.

* Un articol dearh. Adrian Bălteanu

S-a scris mult despre impactul negativ socio-ecologic al proiectului, expunîndu-se suficiente motive pentru a-l cataloga ca nebazîndu-se pe o dezvoltare durabilă.
Cum dezvoltarea durabilă este, ,,dezvoltarea care satisface cerinţele prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisfacei cerinţele lor” (Raportul Comisiei Brundtland, ONU, 1987), iar proiectul nu transmite urmaşilor moştenirea culturală autentică (resursă epuizabilă şi neregenerabilă) de valoare excepţională, ca urmare a distrugerii ei voluntare, acesta nu este durabil nici din punct de vedere cultural.

Roşia Montană, Munţii Apuseni

Roşia Montană, Munţii Apuseni

Această atitudine faţă de punerea în valoare a patrimoniului cultural din Roşia Montana, neconformă principiilor dezvoltării durabile, este o constantă de acţiune a autorităţilor prin declararea zonei ca exclusiv destinată mineritului. În aceste condiţii, realizarea şi implementarea unui program de dezvoltare a zonei care să includă conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural sînt datoria morală a Statului nu numai faţă de generaţiile viitoare, ci şi faţă de populaţia locală existentă.

Citește restul acestei intrări »

Protectia patrimoniului si pastrarea valorilor culturale in Rosia Montana

with 83 comments

Recent,  oficialităţi  ale statului român au făcut anumite afirmaţii cu privire la includerea proiectului RMGC în programul de guvernare. Asociaţia „Arhitectură. Restaurare. Arheologie” (ARA) a trimis primului ministru şi ministrului culturii o scrisoare deschisă prin care arăta incompatibilitatea între acest proiect şi păstrarea valorilor culturale ale zonei, valori apreciate de către ICOMOS (organism al UNESCO). Scrisoarea poate fi citită pe http://www.simpara.ro/sd_rm.pdf.

* Un articol de : arh.  Adrian Bălteanu

Scrisoarea deschisă conţine o bogată anexă privind subiectul, pentru prezentul articol am considerat utilă aprofundarea acelor aspecte privind neintervenţia din trecutul apropiat a Statului român soldată cu pierderi de patrimoniu, în speranţa că pe viitor acest lucru nu se va repeta.

2007. Asociaţia ARA a depus la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional – Alba (DJCCPCN-Alba) pe 27 septembrie şi 9 octombrie 2007 un număr de 50 de cereri de clasare pentru construcţii purtătoare de valoare culturală din comuna Roşia Montana, în unele cazuri se cerea aplicarea procedurii în regim de urgenţă.

Machetă RMGC prezentată la Romexpo în 21 august 2006; Foto: Romulus Cristea
Machetă RMGC prezentată la Romexpo în 21 august 2006; Foto: Romulus Cristea

În acel moment, RMGC obţinuse 138 de autorizaţii de desfiinţare pentru construcţii din Roşia Montană, Corna, Bunta, Ţarina, Blideşti şi Bălmoşeşti, iar pentru 120 din acestea se trecuse deja la demolare. Comunicatul de presă al ARA privitor la subiect din 9 octombrie 2007 arată că în majoritatea cazurilor autorizaţia fusese eliberată nelegal. Numai pentru satul Roşia Montana toate clădirile se aflau cel puţin în zona de protecţie a unui monument istoric, lucru ce făcea necesară existenţa unui aviz MCC şi eliberarea autorizaţiei de către Consiliul Judeţean Alba. Totuşi autorizaţiile au fost eliberate de căte primăria Roşia Montana fără aviz MCC. Pentru mai multe detalii a se vedea pagina asociaţiei: http://www.simpara.ro/comunicat%20clasari%209%20oct%202007.swf

Urmare a acestor cereri DJCCPCN-Alba ofera cu o înîrziere de 14 zile faţă de termenul legal un răspuns care conţinea următoarele:

Citește restul acestei intrări »