Cinci din şase şi Belarus nu mai contează

Conflictele militare sunt inacceptabile în actualul context internaţional, dar problematica gestionării crizelor dintre state, în special în spaţiul ex-sovietic, a adoptat sintagma „conflictului îngheţat” pentru a descrie neînţelegerile regionale prelungite cu potenţial exploziv. Ca o consecinţă a ultimelor evenimente din Ucraina, Crimeea riscă să devină o nouă regiune de localizare a unui conflict îngheţat.

Deşi unii se tot burzuluiesc pe unde apucă, iar declaraţiile belicoase cu tentă naţionalistă lansate din toate taberele nu mai contenesc, un lucru este foarte clar: Ucraina nu are capacitatea de a purta un război cu Rusia. De asemenea, nici Rusia condusă de semidictatorul Vladimir Putin nu mai poate folosi discreţionar forţa pentru a-şi impune vrerea, fără a risca sancţiuni internaţionale. Zguduită de conflicte interne care au purtat marca asemănătoare războiului civil ,Ucraina, care înglobează Republica Autonomă Crimeea, devine se pare, încă un stat ex-sovietic implicat în gestionarea unui conflict îngheţat. Cu ce consecinţe?

Pentru România, ceea ce se întâmplă în Ucraina nu reprezintă o ameninţare imediată. A spus-o şi preşedintele României, nu doar pentru a linişti populaţia. Deşi avem graniţe comune în nord şi est, securitatea României nu implică deocamdată vreun risc insurmontabil. România face totuşi parte din NATO şi este stat membru al Uniunii Europene. Nici din punct de vedere economic nu se întrevăd probleme grave, schimburile economice cu vecinii ucraineni fiind reduse: exporturile româneşti de anul trecut au fost la nivelul de 1,8% din total, iar importurile din Ucraina au scăzut cu 10%. Însă, apariţia unui conflict îngheţat în care să fie implicată Ucraina poate genera tensiuni greu de controlat şi care pot crea „pe termen mediu şi lung un risc la adresa securităţii ţării noastre”.  De ce?

Publicitate

O poveste despre libertate, de Andrea Varga

Istoricul maghiar Andrea Varga, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România prezintă, într-o nouă expoziţie documentară de curând inaugurată, documente şi fotografii despre istoria recentă a ţărilor est-europene. Mai precis, expoziţia intitulată ” O poveste despre libertate” documentează evenimentele care au avut loc acum 20 de ani, la căderea Cortinei de Fier.

Expoziţia "O poveste despre libertate"; Foto: Horváth Ernő

„Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul Daniel Tronaru.
Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.

„1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti”, a spus Varga.

Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010, la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei Comisiei Europene.

CEJ: Angajatii care se imbolnavesc in concediul de odihna pot recupera perioada in care au avut nevoie de ingrijiri medicale

Curtea Europenă de Justiţie (CEJ) care a decis că angajaţii care se îmbolnăvesc în concediul de odihnă au dreptul să recupereze perioada în care au avut nevoie de îngrijiri medicale sau tratament.

Mai precis, angajaţii afectaţi de probleme de sănătate în timpul concediului legal de odihnă  pot să ceară „realocarea” zilelor libere în care au fost bolnavi. Mai mult, angajaţii au dreptul să „realoce” orice zi liberă ruinată de boală, adaugând-o la concediul de odihnă din anul următor. Decizia este practic o reinterpretare a Directivei Europene asupra Timpului de Lucru, care se aplică în statele europene atât în sectorul public, cât şi în cel privat, a declarat Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel ALFA.

Foto: European Communities, 2009

Avocaţii care au reprezentat angajatorii s-au plâns că decizia CEJ ar lăsa o „uşa larg deschisă” pentru potenţialele abuzuri ale unor „angajaţi fără scrupule”, care ar putea foarte simplu să-şi prelungească masiv concediul de odihnă susţinând că au fost răciţi în perioadele în care au fost liberi. Puncte de vedere considerate nesustenabile.

Reglementările europene în această privinţă sunt cât se poate de clare, mai ales în privinţa solicitării şi obţinerii certificatelor medicale care să dovedească starea precară de sănătate.

Parada Gay Fest si Marsul Noua Drepta

Parada Gay Fest

Aproximativ 200 de persoane, printre care mulţi cetăţeni străini, au participat la Parada Gay Fest , organizată sâmbătă de Asociaţia „Accept”, în Bucureşti, pe traseul Bulevardul Unirii, Piaţa Constituţiei, Bulevardul Libertăţii până la intersecţia cu Splaiul Independenţei.

Parada Gay Fest, desfăşurată sâmbătă în capitală, între orele 17-18,50 a fost prima la care nu s-au înregistrat incidente violente, care indicau până acum Bucureştiul ca intolerant la drepturile minorităţilor sexuale, respectate în statele membre ale Uniunii Europene.

Parada Gay Fest, Bucureşti, 23 mai 2009. Foto: Mediafax

Peste 700 de jandarmi şi 200 de poliţişti au fost mobilizaţi, pentru a asigura ordinea publică la Parada Gay.

Reprezentanţii Asociaţiei „Accept”, care apără drepturile minorităţilor sexuale, susţin, potrivit Mediafax, că în România persoanele LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transsexuali, n.r.) continuă să fie „discriminate, hărţuite şi considerate cetăţeni de rangul doi”, lucru inacceptabil într-o ţară europeană care susţine că respectă drepturile omului.