Ce ar trebui să ştie tânăra generaţie despre Revoluţia Română din Decembrie 1989. Interviu cu jurnalistul Romulus Cristea

Tinerii care nu au avut legătură cu regimul totalitar al lui Nicolae Ceaușescu sau cu revoluția din decembrie 1989, ar trebui să rețină adevărul istoric și nu balivernele politicienilor sau teoriile conspiraționiste care au deversat în spațiul public, a declarat, într-un interviu acordat Jurnaliştii.ro, jurnalistul  Romulus Cristea, participant activ la revoluţia din decembrie 1989. El s-a aflat timp de câteva zile în incinta clădirii fostului Comitet Central (CC) al PCR. Despre crimele din decembrie 1989, psihoza teroriştilor, Dan Iosif, vinovaţii morali şi  atmosfera din CC în primele ore după fuga Dictatorului, citiţi pe larg în interviu.

Jurnaliştii: La 29 de ani de la revoluția din decembrie 1989 morții și răniții încă își cer dreptatea. Cum vă explicați că justiția nu a reușit să îi condamne pe ”cei care au tras în noi”?

Romulus Cristea: Nu este vorba de o conspirație a celor vinovați sau a politicienilor, ci mai degrabă de duplicitate, de o complicitate prin tergiversare a tuturor actorilor implicați și a nostalgicilor. Încă de acum zece ani, chiar dacă tardiv, reprezentanții Parchetului Militar au anunțat că au încheiat cea mai mare parte din cercetări, au fost interogați mii de martori și presupuși vinovați, s-au făcut reconstituiri pe teren și altele.

„Pentru peste 90% din victime (decedați și răniți) s-a stabilit clar în ce circumstanțe s-au produs incidentele, Cine a tras și în ce condiții”, spunea chiar șeful Parchetelor Militare de la acea vreme. Mai mult decât atât și este un lucru mai puțin știut, au existat câteva autodenunțuri ale participanților la revoluție. Unul dintre ei, Nelu Florea (zis Pluto), în prezent decedat, într-un moment de luciditate și foarte probabil constrâns de mustrări de conștiință, a declarat în fața procurorilor când a tras, în cine și la ordinul cui.

Din câte îmi aduc aminte, era vorba de cel puțin 10-12. Nelu Florea, a fost participant la revoluție în clădirea CC-PCR, a avut armă, fusese încadrat în armată și în decembrie 1989 fusese declarat dezertor (și, tocmai datorită acestui fapt a avut dreptul să-i fie recunoscute meritele și să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea Recunoștinței față de eroii-martiri și luptători). Nelu Florea a procedat corect.

Dacă toți cei implicați ar renunța la diseminarea scenariilor conspiraționiste (unele preluate din presă) și ar declara numai adevărul despre cele trăite (și nu alte invenții) lucrurile ar fi stat altfel și am fi știut de mult adevărul. Dacă cineva ar avea curiozitatea să citească cu multă răbdare și imparțialitate declarațiile date la parchet, de cei implicați în Dosarul Revoluției, și-ar putea da seama cu ușurință că are de-a face cu un amalgam de realitate și fabulație.

Cum să-ți mai aduci aminte, după 20 de ani, de amănunte năucitoare? Ca lucrurile să fie mai clare, teroriștii nu au existat (nu există nicio dovadă în acest sens), iar în decembrie au folosit armamentul, în special, cei din armată, civilii, o parte din securiștii dezorientați, dar și milițienii răzleți și speriați.

Pentru justiție este extrem de greu să mai facă dreptate, iar doar mărturiile nu pot fi concludente. Ele trebuie coroborate cu alte dovezi sau înscrisuri (care au existat sau există). Problema este că toți cei implicați (în prezent, cotropiți de frustrări profunde) ar trebui să spună numai adevărul și să lase fanteziile la o parte, iar o decizie politică ar putea pune punct acestei nebuloase, care durează de 29 de ani.

În altă ordine de idei, pentru ca lucrurile să fie mai clare. O altă teorie propagată în eter, de aproape trei decenii este aceea că „nimeni, niciun vinovat nu a fost condamnat”. Este absolut fals. Au fost zeci și zeci de condamnări ale celor implicați din armată, securitate, PCR, miliție. Generali, miniștri comuniști, colonei de armată și securitate, soldați și, nu în ultimul rând, civili. Începând din 1990 și până în prezent. În plus, ca să respectăm adevărul, o parte din victime au fost despăgubite, sau au folosit propria situație pentru a obține facilități și beneficii materiale.

Nu e cazul să facem contabilități macabre, câți și cât au obținut, dar adevărul trebuie respectat. La fel cum trebuie respectați, în mod special, cei care au ales să fie onești și să fie interesați doar despre aflarea adevărului renunțând la beneficii. Și această categorie nu este deloc una restrânsă. Din contră.

Ce ar trebuie să știe tânăra generație despre revoluție? A fost o revoltă populară sau o lovitură de stat?

Ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989 a fost o revoltă populară. A fost ceea ce putem denumi o revoluție. Un regim comunist condus de un dictator a fost răsturnat și înlocuit brutal, chiar dacă veșnicilor nemulțumiți nu le place, cu un sistem democratic.

Publicitate

Decembrie 1989: fotografii din sediul fostului Comitet Central

Imagini din sediul Comitetului Central – PCR. Fotografiile sunt realizate de Ion Laurenţiu, în perioada 22 decembrie – 27 decembrie 1989.

Prima fotografie este din după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, la parterul sediului Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În imagine: Romulus Cristea, George Grosu, Ion Laurenţiu, Doina Filip, col. V. Lupu etc.

Sala de şedinţe de la parterul CC – UTC, în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Foto 1: Ion G. Laurenţiu

În sala de festivităţi de la parterul imobilului din fosta stradă Oneşti (actuala stradă Dem. I. Dobrescu) se adunase o mulţime de civili, oameni ai Securităţii şi ofiţeri ai Armatei.

Episodul 1 din Revoluția lui Mierlă, la Istorii încâlcite de pe TVR2

Personajul filmului, azi poziţionat avantajos din punct de vedere social, ca profesor în cadrul A.S.E., are o poveste inedită despre participarea la Revoluţia din Decembrie 1989.

Documentarul Revoluția lui Mierlă (episodul 1) a fost difuzat la TVR2, la emisiunea Istorii încâlcite din data de 13 decembrie 2014. Emisiunea poate fi vizionată online la adresa: http://www.tvrplus.ro/editie-istorii-incalcite-291007

Marian Mierlă, Toma Roman jr. și Romulus Cristea

Încă din cursul anului 1989 este contactat de reprezentantul unui grup cu intenţia de a-l antrena într-un complot anticeauşist. Invitați: Marian Mierlă și Romulus Cristea. O emisiune de Toma Roman jr.
Realizatori: Roxana Iordache şi Călin Petrescu Producător: Dan Micu

22-23 decembrie 1989, în sediul de la Comitetul Central

Imagine din seara de 22-23 decembrie 1989, la Comitetul Central-aripa UTC, etajul 1. Fotografia este realizată de Ion Laurențiu.

Foto: Ion Laurențiu

În imagine: Romulus Cristea, Cristi Crăciun, George Grosu, M. Mihalache, V. Lupu, Sorin Dan și alții.