ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Posts Tagged ‘SIE

Când se numără spionii, serviciile de informaţii mimează reforma

leave a comment »

În goana după senzaţional şi după o analiză sumară sub presiunea de timp redacţională a bugetului de stat pentru 2014, ziarele şi televiziunile, au lansat ştirea că în actualele servicii de informaţii numărul angajaţilor este mai mare decât în vremea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu. Pentru a convinge mai mult, s-au aplicat şi rotunjiri matematici nepermise. Ca să fim însă corecţi, din investigarea documentelor disponibile reiese că numărul total al angajaţilor din serviciile de informaţii este mai mic decât în 1989.

Romulus Cristea Există însă anumite probleme. Cifra este cu puţin mai mică, dar rămâne în continuare fără justificare reală. Aparent, şi după calcule corecte, avem cu câteva sute de ofiţeri de informaţii mai puţini decât în anii dictaturii comuniste, însă şi vremurile s-au schimbat. Nu doar recensământul populaţiei indică o populaţie mai mică în prezent cu 2,6 milioane de persoane, dar şi tehnologia este alta. Numărul informaţiilor care se obţin acum din surse deschise reprezintă mai mult de jumătate din totalul informaţiilor din „surse secrete umane”.

Şi acum să trecem la calcule. Oficial, „numărul agenţilor şi colaboratorilor Serviciului Român de Informaţii (SRI) este o informaţie clasificată”. La fel şi pentru Serviciul de Informaţii Externe (SIE), Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) şi Serviciul de Pază şi Protocol (SPP). Pentru  simplificare, nu au fost luate în calcul  serviciile de protecţie internă de la Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), Departamentul de Informaţii si Protecţie Internă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (DGIPI) şi Direcţia de Informaţii a Armatei (DIA).

Astfel, din analiza Proiectului de Buget pentru anul 2014 rezultă că împărţind bugetele totale agenţilor de informaţii la cât este un salariul brut într-o astfel de instituţie de stat am avea aproximativ 14.100 de agenţi secreţi. Tot în funcţie de bugete, peste 9.200 ar lucra în SRI (din care  peste 1.800 în serviciul antitero al SRI) , 1.500 la SIE, 2.600 la STS şi 800 la SPP.

Citește restul acestei intrări »

Reclame

Written by Romulus Cristea

Luni, 16 decembrie 2013 at 17:01

Moartea jurnalismului de investigatie nu-i induiosează nici pe spioni

with one comment

 

Prăbușirea presei scrise și a jurnalismului de investigație va schimba oare strategiile agențiilor de informații referitoare la metodele de monitorizare și prelucrare prin „open source”? Deși e greu de înțeles pentru tradiționaliștii nostalgici și apărătorii presei scrise, activitățile de „open source intelligence” vor prospera continuu și vor deveni tot mai rafinate chiar și fără jurnalismul clasic de investigație practicat până în prezent.

Până la 90% dintre informațiile obținute și prelucrate de marile agenții de intelligence provin, în ultimii ani, din ceea ce este denumit ca „open source”. Informațiile astfel obținute din monitorizarea și analiza mass-media și a site-urilor de internet sunt practic cu risc zero și nu încalcă legislațiile naționale. Criza economică mondială a grăbit însă și prăbușirea presei scrise, iar jurnalismul de investigație se zbate să supraviețuiască. Deși unii jurnaliști acceptă cu dificultate ideea că munca lor nu mai este apreciată la fel ca în urmă cu 10-15 ani, internetul și tehnologia au schimbat drastic regulile jocului. În prezent, este mult mai dificil să culegi știri în exclusivitate și să realizezi anchete care să schimbe reguli în societate sau politică. În plus, criza economică a redus și mai mult resursele financiare pentru astfel de demersuri. S-a ajuns până la situația în care, din rațiuni economice, ziarele bulevardiere folosesc serviciile agențiilor de detectivi profesioniști, iar marile trusturi de presă cumpără direct materiale de la instituții private de intelligence. Materialele sunt editate și asumate de redacțiile de jurnaliști, iar din punct de vedere economic, toată lumea este mulțumită. În plus, informațiile obținute spre publicare sunt cumva garantate de profesioniști care utilizează surse și metode de investigație verificate.

Și în România lucrurile stau asemănător, tendința probabil va fi aceeași. Publicațiile de scandal achiziționează fotografii și materiale video de la agențiile de detectivi particulari, așa explicându-se conținutul aproape identic al ziarelor de acest tip. Apar și situații mai delicate uneori când agențiile de detectivi sunt incomodate de prezența unor jurnaliști pe teren și oferă pur și simplu materialele brute cu titlu gratuit condiționând „eliberarea” zonei de investigație. Rețetele funcționează cu succes. Cât privește jurnalismul de investigație, mai ales după declanșarea crizei, acesta a dispărut cu desăvârșire. Principala cauză a prăbușirii este în primul rând situația dezastruoasă în care se află presa scrisă, în special din rațiuni financiare. Situația a devenit atât de gravă încât așa-zisele anchete se realizează prin telefon, sau sunt inventate, reluate și însăilate din materiale deja publicate de diverse agenții de presă sau alte publicații.

În astfel de condiții, se poate aprecia că activitatea de open source intelligence nu va avea după ce să suspine, iar ofițerii de informații nu vor avea mai mult de alergat. Deși jurnalismul de investigație este tot mai absent, internetul se dezvoltă cu o viteză greu de imaginat, informațiile care apar sunt tot mai numeroase și neașteptate. Trebuie însă să știi să le selectezi, să le analizezi, să le găsești rostul și abia apoi să le coroborezi (obligatoriu) cu verificări clasice pe teren. De asemenea, interfața prietenoasă a ciberspațiului mai permite fabricarea și asumarea de calități greu de verificat în timp limitat. Aplicațiile existente pentru internet, camerele video live, platformele sociale, dar și obligarea prin legislație a unor importante instituții să publice informații despre activitățile desfășurate ușurează incredibil munca de monitorizare și analiză a agențiilor și profesioniștilor din intelligence.

Articol de Romulus Cristea, aparut in revista Print Magazin, la data de 3 decembrie 2012

Written by Romulus Cristea

Vineri, 30 noiembrie 2012 at 16:16

Fotografii cu teroristii arestati in Comitetul Central, în decembrie 1989 si despre retinerea sefului Centrului de Informatii Externe

with 5 comments

Peste 1.300 de persoane au fost arestate în perioada 22-28 decembrie 1989, acuzaţia adusă fiind terorismul.

În Comitetul Central -PCR şi împrejurimi au fost reţinute peste 400 de persoane şi etichetate ca terorişti. Multe din aceste persoane au devenit după 1990 persoane publice, unii dintre ei ocupând şi astăzi poziţii cheie în diverse instituţii ale statului (ambasade, ministere etc.). Printre cei arestaţi se aflau: militari, membrii ai Securităţii, lucrători ai Unităţii Speciale Antiteroriste (USLA), angajaţi sub acoperire ai trupelor de misiuni speciale, civili nevinovaţi, dar şi unele persoane cu probleme psihice. De asemena, la Comitetul Central PCR, în noaptea de 23-24 decembrie 1989 s-au predat civililor şi armatei, peste 20 de ofiţeri ai trupelor speciale din Securitate şi Armată şi 30 de ofiţeri de la Ministerul de Interne.

Uploaded with ImageShack.us Foto: Ion Laurenţiu

Mulţi din cei arestaţi au fost supuşi, ce cele mai multe ori, la diverse umilinţe: bătăi, torturi şi agresiuni verbale. Arestaţii erau predaţi Armatei care i-a transportat, pentru interogatorii la unităţi ale Securităţii şi Armatei din jurul Bucureştiului. Membrii trupelor speciale de la Armată şi Securitate reţinuţi la CC-PCR au rămas sub arest, până în aprilie 1990, dosarele de urmărire penală pentru fapte de terorism fiind închise abia în 1994.

Niciuna din cele 1.300 de persoane acuzate de terorism nu a fost judecată şi nu s-au găsit dovezi care să ateste că aceştia ar fi desfăşurat, pe durata revoluţiei, acte de terorism.

Fotografia de mai sus este realizată de Ion Laurenţiu, în sediul CC -PCR, în noaptea de 23-24 decembrie 1989. În acele zile, aflându-mă în sediul CC-PCR am participat direct sau am fost martor la arestarea multora din cei acuzaţi de terorism. Dupa 18 ani, am descoperit că la rândul meu, alături de alţi participanţi din CC PCR aveam dosare de cercetare la Parchetul Militar care însumau mii şi mii de pagini, iar acuzaţiile erau dintre cele mai fanteziste. De asemenea, în propriul dosar am găsit o serie de denunţuri grave la adresa mea făcute chiar de cei care îmi erau în preajmă în acele zile. Au fost realizate câteva sute de fotografii cu cei arestaţi şi acuzaţi de terorism, dar şi cu cei care au participat la arestarea şi interogarea acestora.

În a doua fotografie: un denunţ ordinar făcut de un ofiţer de informaţii al armatei, în prezent general MApN. Ca fapt divers, acelaşi ofiţer de informaţii avea printre alte obligaţii şi strângerea de date pentru compromiterea unor membrii CFSN, printre care Andrei Pleşu (în special), Mircea Dinescu şi Doina Cornea. Andrei Pleşu trebuia demascat ca având apucături nesănătoase, Mircea Dinescu ar fost fost un impostor, iar Doina Cornea- spion maghiar. Cert este că s-au găsit câţiva revoluţionari în CC-PCR care să ofere declaraţii mincinoase, iar acestea se regăsesc cu siguranţă în dosarele revoluţiei.

Cum era să cer eu audierea şi cui, de vreme ce am rămas zi şi noapte în Comitetul Central din 22 decembrie 1989, până în februarie 1990. Denunţul viza participarea mea la „arestarea” generalui Aristotel Stamatoiu, şef al Centralei de Informaţii Externe (CIE) din cadrul Direcţiei Securităţii Statului (DSS) şi membru CC-PCR.

* Citeşte articolul integral: Fotografii cu teroriştii arestaţi în Comitetul Central, în decembrie 1989 şi despre reţinerea şefului Centrului de Informaţii Externe

Primii pensionari „speciali” care au executat statul

leave a comment »

Încă o gaură în Trezorerie: Casele de Pensii reconstituie pensiile tăiatehttp://tinyurl.com/684uas8

Written by Romulus Cristea

Joi, 9 iunie 2011 at 22:03