Contractele colective de munca, inlocuite de criteriul performantei

Executivul vrea să-şi asume responsabilitatea pe Codul Muncii –  http://htxt.it/gy0h

Chiulul costa cat trei salarii pe an

Angajaţii români „fidelizaţi” de criză dau mai rar pe la serviciu – http://htxt.it/ptmo

Codul Muncii se schimba in favoarea patronului

Cum vrea Guvernul sa modifice legislatia muncii – http://htxt.it/gh14

Extinderea perioadei de probă şi scurtarea perioadei de concediu neîntrerupt sunt doar câteva dintre noile reguli de pe piaţa muncii prevăzute în proiectul de modificare a Codului Muncii.

Flexibilizarea pieţei muncii  este principalul argument al guvernanţilor pentru modificarea actualului Cod al Muncii. De asemenea, patronatele susţin iniţiativa Guvernului, considerând că prevederile Codului Muncii şi reglementările privind piaţa muncii instituie numeroase bariere birocratice, că sunt favorizante şi mult prea protective pentru salariaţi.

De partea cealaltă se află marile confederaţii sindicale care susţin că actuala formă a legii este una corectă, orice modificare fiind apreciată ca neavenită.

Ministerul Muncii va începe în această săptămână discuţiile legate de modificarea Codului Muncii şi a altor legi privind sindicatele, patronatele şi contractul colectiv de muncă, urmând ca noile reguli privind piaţa muncii să fie aprobate de Guvern şi transmise Parlamentului până la sfârşitul anului.

O modificare interesantă care apare în proiectul de modificare a Codului Muncii se referă la proba care trebuie adusă în instanţă în cazul unui conflict de muncă. Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului, şi nu angajatorului, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, potrivit Mediafax. În actualul Cod al Muncii se prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, care are obligaţia să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Proiectul de lege propune însă modificarea Articolului 287 din Codul Muncii, astfel încât sarcina probei în conflictele de muncă să revină reclamantului.

Însă durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită până peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Perioada de referinţă în funcţie de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsă cu o lună, la patru.

Perioada în care lucrul suplimentar poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile, conform proiectului de modificare a Codului Muncii.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 noiembrie 2010

Foto: Romania libera

Publicitate

Urmeaza cel mai dur an de austeritate

Cine pierde cel mai mult in bugetul din 2011- http://htxt.it/v1Hr

Cheltuielile cu salariile cresc cu 2,5 miliarde lei, pensiile rămân îngheţate tot anul. Salariaţii din învăţă­mânt, asistaţii sociali, şomerii, dar şi pensionarii vor fi în 2011 printre cele mai afectate categorii sociale, ca urmare a reducerilor de cheltuieli bugetare. Forma finală a proiectului de buget pentru 2011, prevede, potrivit Mediafax, încasări mari la bugetul de stat din accize, impozit pe venit şi în special TVA,  însă mizează şi  pe creşteri a încasărilor din amenzi pentru nedepunerea declaraţiilor fiscale plus mai multe confiscări.

„Cea mai importantă prevedere a legii de aplicare pe 2011 a Legii salarizării este aceea că salariile de bază din luna octombrie 2010 se majorează cu 15%. Atât îşi poate permite România în momentul de față.”

Emil Boc– Prim-ministru

Cheltuielile realizate de auto­rităţile locale vor fi limitate şi monitorizate strict, anul viitor Guvernul urmând să interzică primarilor să mai finanţeze proiecte noi dacă au deja în execuţie proiecte ale căror termene de finalizare  au fost depăşite. Mai mult, bugetul destinat pentru dezvoltarea infrastructurii şi construirea unor baze sportive la nivel local va fi înjumătăţit faţă de 2010.

Educaţie

Guvernul va tăia în 2011 din fondurile bugetelor locale (din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată) destinate salariilor din învăţământ. Sumele distribuite pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, şi sectoarelor din Bucureşti vor scădea de la 11,5 miliarde lei, în 2010, la 8,8 miliarde lei, în 2011. Urmare a reducerilor prevăzute prin buget, vor fi afectate atât alocaţiile pentru finanţarea cheltuielilor cu salariile şi contribuţiile corespunzătoare din învăţă­mântul preuniversitar de stat (reduse de la 9,6 miliarde lei la 7 miliarde lei), cât şi sumele reprezentând ajutorul social şi ajutorul atribuit pentru încălzirea locuinţei (diminuate de la 845 milioane lei la 792 milioane lei).

Articol aparut in ziarul Romania libera din 26 noiembrie 2010

Foto: Romania libera