ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Posts Tagged ‘rege

Tragedia de la blocul „Carlton”

with 3 comments

În cele ce urmează postez un articol de-al meu apărut în ziarul România liberă din 10 noiembrie 2006, despre evenemintele care a au urmat imediat după cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940. Puteţi citi, de asemenea şi câteva mărturii impresionate ale unor persoane care au trăit din plin evenimentele: Tutu Georgescu (soţia celebrului dirijor George Georgescu, directorul Operei Române), Emil Morăreţ, Alexandru Teodoreanu (văr primar cu Al. O. Teodoreanu-avocat şi scriitor, cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel) şi arh. Camil Rogulski.

******

Cutremurele vrâncene şi-au luat tributul în vieţi omeneşti

Romulus Cristea

Cutremurele din zona Vrancea afectează peste 60% din teritoriul ţării. Numai în secolul trecut au avut loc trei cutremure puternice, de sursă vrânceana, cu magnitudine pe scara Gutenberg-Richter cel puţin egală cu 7: în 1940, 1977 şi 1986.
10 noiembrie 1940, ora 3.39. Un seism devastator, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, a zguduit, pe o arie de 80 de mii kilometri pătraţi, zeci de localităţi din România. Cutremurul a produs importante pierderi umane şi pagube materiale.

Blocul Carlton

Blocul Carlton

Cutremurul din noiembrie 1940 a cauzat peste 1.000 de pierderi de vieţi, circa 4.000 de răniţi şi un număr considerabil de prăbuşiri şi avarieri ale unor clădiri joase cu schelet de beton armat. Tragedia cea mai mare a avut loc la Bucureşti, unde s-a prăbuşit blocul „Carlton”, cu 14 etaje.

Citește restul acestei intrări »

Monumentul disparut. Inscriptiile de pe crucea de piatra de la Obor (II)

leave a comment »

O continuare la articolul „A disparut un monument istoric de la Obor. Crucea 1877, scoasa la ordinul lui Ontanu”, publicat în 7 mai 2009.

O veche cruce de piatră, din zona Halelor Obor, a fost scoasă din amplasamentul ei şi mutată. Crucea este monument istoric consemnat ca atare pe Lista Monumentelor Istorice elaborată de Ministerul Culturii (M.C.C. Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, poziţia 2441: B-IV-m-B-20112 Cruce de piatră Şos. Pantelimon f.n. sector 2 intersecţia cu str. Chiristigii 1877).

Crucea de la 1877 a fost scoasă din pământ de oamenii primarului Neculai Onţanu sub pretextul recondiţionării şi reamplasării  în faţa Primăriei sectorului 2 al Capitalei, argumentându-se că astfel ar spori expunerea acestuia în ochii cetăţenilor, potrivit unui articol publicat de Gardianul. Onţanu ar fi declarat jurnaliştilor că  într-o bună zi monumentul va fi din nou reamplasat pe locul lui originar. Nu se ştie însă când anume.

Click cu mouse-ul pe imagini pentru a vedea fotografiile mărite de mai sus.

Realizarea monumentului (cu finanţarea unui înaintaş liberal, cunoscut sub numele de “jupânul Bârsan”) chiar în perioada instalării regalităţii în România, a avut dublă semnificaţie. În primul rând s-a dorit ca acesta să aducă  aminte de faptul că pe acel loc, astăzi la intersecţia străzilor Chiristigiilor cu Şoseaua Pantelimon, a existat spânzurătoarea publică a oraşului, dar şi de vieţile pierdute de ostaşii români, căzuţi pe frontul de luptă din războiul de independenţă.

Foto: Radu Ghelase- ARTRAD

* Citiţi mai multe despre dislocarea din amplasament a Crucii 1877, monument istoric, în articolul Executie culturala. Primaria lui Ontanu muta «Crucea 1877» pentru lucrarile la Mall Obor, apărut în ziarul Gardianul din 6 mai 2009.

A disparut un monument istoric de la Obor. Crucea 1877, scoasa la ordinul lui Ontanu

leave a comment »

De curând, o veche cruce votivă din zona Halelor Obor a fost scoasă din amplasamentul ei şi mutată. Nu a contat că este vorba de un monument istoric consemnat ca atare pe Lista Monumentelor Istorice elaborată de Ministerul Culturii (M.C.C. Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, poziţia 2441: B-IV-m-B-20112 Cruce de piatră Şos. Pantelimon f.n. sector 2 intersecţia cu str. Chiristigii 1877).

Crucea 1877 de la Obor, monument istoric, înainte de a fi scoasă

Crucea 1877 de la Obor, monument istoric, înainte de a fi scoasă

„Lipsa monumentului am identificat-o în momentul când am fost în zonă pentru a-i copia inscripţii cirilice, prezente pe toate feţele. Aveam informaţia cum că această cruce era aşezată exact pe locul unde se desfăşurau în perioada istorică execuţiile publice (prin decapitare sau spânzurătoare). Speram că odată copiate şi descifrate, inscripţiile să facă lumină în această problemă”, a declarat Ionuţ Musceleanu de la Asociaţia Zorile.

Realizarea monumentului (cu finanţarea unui înaintaş liberal, cunoscut sub numele de “jupânul Bârsan”) chiar în perioada instalării regalităţii în România, a avut dublă semnificaţie. În primul rând s-a dorit ca acesta să aducă  aminte de faptul că pe acel loc, astăzi la intersecţia străzilor Chiristigiilor cu Şoseaua Pantelimon, a existat spânzurătoarea publică a oraşului, dar şi de vieţile pierdute de ostaşii români, căzuţi pe frontul de luptă din războiul de independenţă.

Citește restul acestei intrări »