ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Posts Tagged ‘razboi

Cine mai poftește la război

with 4 comments

Romulus Cristea PMredusStatele participante la summitul Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, de la Varșovia, au stabilit să recunoască cyberspațiul ca un domeniu de operațiuni în care NATO trebuie să se apere la fel de eficient ca și în aer, la sol sau pe mare.

Romulus Cristea

Mai pe scurt, dacă până acum atacurile cibernetice erau oarecum privite ca instrumente nițel exotice, subsidiare, controlabile și erau pomenite în manualele de intelligence ca având potențial de amenințare mai mult pentru viitorul apropiat, iată că de acum discutăm despre cu totul altceva. În primul rând, un atac cibernetic țintit ca să destabilizeze economic, militar, din punct de vedere energetic sau al transporturilor un stat membru NATO va putea fi asimilat unui atac armat convențional. E simplu, este totuna dacă inamicul atacă terestru, pe mare, aerian sau în spațiul cibenetic. Răspunsul, după identificarea pericolului, va fi unul colectiv. Iar apărarea se va face nu doar printr-o simplă contracarare în spațiul virtual a atacului, ci mai complex, folosind absolut toate armele de apărare, inclusiv cele convenționale. Așa că joaca de-a hackerii se va termina cât de curând sau va deveni extrem de riscantă, încât va trebui să te susțină cineva cu garanții serioase.
„Acest lucru va îmbunătăți capacitatea NATO de protejare și desfășurare a operațiunilor și ne va păstra libertatea de acțiune și de decizie, în toate împrejurările. Va susține acțiunile de descurajare și apărare pe scară mai largă: apărarea cibernetică va continua să fie integrată în planificarea operațională, dar și în operațiunile Alianței”, se menționează în comunicatul emis de șefii de stat și de guvern participanți la întrunirea Consiliului Nord-Atlantic.

Citește restul acestei intrări »

Reclame

Written by Romulus Cristea

Joi, 1 septembrie 2016 at 14:09

Cinci din şase şi Belarus nu mai contează

leave a comment »

Conflictele militare sunt inacceptabile în actualul context internaţional, dar problematica gestionării crizelor dintre state, în special în spaţiul ex-sovietic, a adoptat sintagma „conflictului îngheţat” pentru a descrie neînţelegerile regionale prelungite cu potenţial exploziv. Ca o consecinţă a ultimelor evenimente din Ucraina, Crimeea riscă să devină o nouă regiune de localizare a unui conflict îngheţat.

rcPMDeşi unii se tot burzuluiesc pe unde apucă, iar declaraţiile belicoase cu tentă naţionalistă lansate din toate taberele nu mai contenesc, un lucru este foarte clar: Ucraina nu are capacitatea de a purta un război cu Rusia. De asemenea, nici Rusia condusă de semidictatorul Vladimir Putin nu mai poate folosi discreţionar forţa pentru a-şi impune vrerea, fără a risca sancţiuni internaţionale. Zguduită de conflicte interne care au purtat marca asemănătoare războiului civil ,Ucraina, care înglobează Republica Autonomă Crimeea, devine se pare, încă un stat ex-sovietic implicat în gestionarea unui conflict îngheţat. Cu ce consecinţe?

Pentru România, ceea ce se întâmplă în Ucraina nu reprezintă o ameninţare imediată. A spus-o şi preşedintele României, nu doar pentru a linişti populaţia. Deşi avem graniţe comune în nord şi est, securitatea României nu implică deocamdată vreun risc insurmontabil. România face totuşi parte din NATO şi este stat membru al Uniunii Europene. Nici din punct de vedere economic nu se întrevăd probleme grave, schimburile economice cu vecinii ucraineni fiind reduse: exporturile româneşti de anul trecut au fost la nivelul de 1,8% din total, iar importurile din Ucraina au scăzut cu 10%. Însă, apariţia unui conflict îngheţat în care să fie implicată Ucraina poate genera tensiuni greu de controlat şi care pot crea „pe termen mediu şi lung un risc la adresa securităţii ţării noastre”.  De ce?

Citește restul acestei intrări »

Monumentul disparut. Inscriptiile de pe crucea de piatra de la Obor (II)

leave a comment »

O continuare la articolul „A disparut un monument istoric de la Obor. Crucea 1877, scoasa la ordinul lui Ontanu”, publicat în 7 mai 2009.

O veche cruce de piatră, din zona Halelor Obor, a fost scoasă din amplasamentul ei şi mutată. Crucea este monument istoric consemnat ca atare pe Lista Monumentelor Istorice elaborată de Ministerul Culturii (M.C.C. Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, poziţia 2441: B-IV-m-B-20112 Cruce de piatră Şos. Pantelimon f.n. sector 2 intersecţia cu str. Chiristigii 1877).

Crucea de la 1877 a fost scoasă din pământ de oamenii primarului Neculai Onţanu sub pretextul recondiţionării şi reamplasării  în faţa Primăriei sectorului 2 al Capitalei, argumentându-se că astfel ar spori expunerea acestuia în ochii cetăţenilor, potrivit unui articol publicat de Gardianul. Onţanu ar fi declarat jurnaliştilor că  într-o bună zi monumentul va fi din nou reamplasat pe locul lui originar. Nu se ştie însă când anume.

Click cu mouse-ul pe imagini pentru a vedea fotografiile mărite de mai sus.

Realizarea monumentului (cu finanţarea unui înaintaş liberal, cunoscut sub numele de “jupânul Bârsan”) chiar în perioada instalării regalităţii în România, a avut dublă semnificaţie. În primul rând s-a dorit ca acesta să aducă  aminte de faptul că pe acel loc, astăzi la intersecţia străzilor Chiristigiilor cu Şoseaua Pantelimon, a existat spânzurătoarea publică a oraşului, dar şi de vieţile pierdute de ostaşii români, căzuţi pe frontul de luptă din războiul de independenţă.

Foto: Radu Ghelase- ARTRAD

* Citiţi mai multe despre dislocarea din amplasament a Crucii 1877, monument istoric, în articolul Executie culturala. Primaria lui Ontanu muta «Crucea 1877» pentru lucrarile la Mall Obor, apărut în ziarul Gardianul din 6 mai 2009.

A disparut un monument istoric de la Obor. Crucea 1877, scoasa la ordinul lui Ontanu

leave a comment »

De curând, o veche cruce votivă din zona Halelor Obor a fost scoasă din amplasamentul ei şi mutată. Nu a contat că este vorba de un monument istoric consemnat ca atare pe Lista Monumentelor Istorice elaborată de Ministerul Culturii (M.C.C. Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, poziţia 2441: B-IV-m-B-20112 Cruce de piatră Şos. Pantelimon f.n. sector 2 intersecţia cu str. Chiristigii 1877).

Crucea 1877 de la Obor, monument istoric, înainte de a fi scoasă

Crucea 1877 de la Obor, monument istoric, înainte de a fi scoasă

„Lipsa monumentului am identificat-o în momentul când am fost în zonă pentru a-i copia inscripţii cirilice, prezente pe toate feţele. Aveam informaţia cum că această cruce era aşezată exact pe locul unde se desfăşurau în perioada istorică execuţiile publice (prin decapitare sau spânzurătoare). Speram că odată copiate şi descifrate, inscripţiile să facă lumină în această problemă”, a declarat Ionuţ Musceleanu de la Asociaţia Zorile.

Realizarea monumentului (cu finanţarea unui înaintaş liberal, cunoscut sub numele de “jupânul Bârsan”) chiar în perioada instalării regalităţii în România, a avut dublă semnificaţie. În primul rând s-a dorit ca acesta să aducă  aminte de faptul că pe acel loc, astăzi la intersecţia străzilor Chiristigiilor cu Şoseaua Pantelimon, a existat spânzurătoarea publică a oraşului, dar şi de vieţile pierdute de ostaşii români, căzuţi pe frontul de luptă din războiul de independenţă.

Citește restul acestei intrări »