Posts Tagged ‘presa’
Dan Adamescu a fost încarcerat la Rahova. Fiul, Alexander Adamescu, urmează să fie încătușat și adus în țară
Dan Adamescu s-a predat și va fi încarcerat la Rahova. Patronul ziarului România liberă și al companiei Astra a ajuns unde îi este locul, la pușcărie.
Foarte probabil, acolo o să sfârșească, pentru că mai vin și altele și susține că nu se simte prea bine. Așa pățesc escrocii. Fiul pungașului, Alexander Adamescu, e pe drum, tot pentru un popas la închisoare, după ce s-a ascuns la Londra (l-am întâlnit acolo, în timp ce poliția zicea că îl caută de zor și nu dă de el) și la Monaco (juca la ruletă banii sifonați din firme).
Dan Adamescu a mituit judecători și a sifonat banii din zeci de companii (foto: România TV)
Omul de afaceri a mers la sediul Poliției Capitalei, unde s-a predat. Va ajunge, în cele din urma, în pușcăria de la Rahova, pentru că a fost condamnat definitiv la patru ani și patru luni de închisoare pentru dare de mită.
Proprietarul ziarului România liberă, al grupului Astra Asigurări, al hotelului Intecontinental și al Centrului Comercial Unirea Shoping Center nu a scăpat definitiv de dosare.
Ce spun judecătorii Curții de Apel despre Dan Adamescu: Inculpatul a încercat să influențeze un martor din dosarul DNA
Dan Adamescu rămâne în arest. Instanța Supremă a respins contestația acestuia față de măsura arestării preventive.
Inculpatul este cetățean german, dar trăiește în România, țară în care se bucură de o poziție de putere și influență datorată exclusiv faimei averii detinută în conturi, un imperiu financiar clădit pe afaceri interesând diverse și importante domenii, inclusiv domeniul media. Aceasta este de natură să creeze percepția publică a ideii că, de pe asemenea poziție, poți cumpăra până și justiția, după bunul plac și în propriul interes pentru a obține și mai multe avantaje materiale, iar averea deținută apără conduita ilicita și conferă imunitate în fața legii, au considerat judecătorii Curții de Apel în urma solicitării miliardarului Dan Adamescu de a fi anchetat în liberate.
Omul de afaceri este acuzat că a dat 20.000 de euro mita unor judecatori, ca să obțină sentințe favorabile în dosare de insolvență ale firmelor sale. Între timp, prima instanță care l-a trimis dupa gratii și-a motivat decizia: magistrații spun că Adamescu Dan Grigore ar fi încercat să influențeze un martor din dosar, potrivit agenției Mediafax.
Dan Adamescu ar fi luat legătura cu un martor important în dosarul în care el era acuzat, pentru a-l influența. I-ar fi oferit avocați și șofer la scara, pentru a controla vizitele pe care martorul le facea la Direcția Națională Anticorupție. Toate aceste informații se regăsesc în motivarea instanței Curții de Apel București, cea care a decis inițial să îl aresteze pe Adamescu.
Moartea jurnalismului de investigatie nu-i induiosează nici pe spioni
Prăbușirea presei scrise și a jurnalismului de investigație va schimba oare strategiile agențiilor de informații referitoare la metodele de monitorizare și prelucrare prin „open source”? Deși e greu de înțeles pentru tradiționaliștii nostalgici și apărătorii presei scrise, activitățile de „open source intelligence” vor prospera continuu și vor deveni tot mai rafinate chiar și fără jurnalismul clasic de investigație practicat până în prezent.
Până la 90% dintre informațiile obținute și prelucrate de marile agenții de intelligence provin, în ultimii ani, din ceea ce este denumit ca „open source”. Informațiile astfel obținute din monitorizarea și analiza mass-media și a site-urilor de internet sunt practic cu risc zero și nu încalcă legislațiile naționale. Criza economică mondială a grăbit însă și prăbușirea presei scrise, iar jurnalismul de investigație se zbate să supraviețuiască. Deși unii jurnaliști acceptă cu dificultate ideea că munca lor nu mai este apreciată la fel ca în urmă cu 10-15 ani, internetul și tehnologia au schimbat drastic regulile jocului. În prezent, este mult mai dificil să culegi știri în exclusivitate și să realizezi anchete care să schimbe reguli în societate sau politică. În plus, criza economică a redus și mai mult resursele financiare pentru astfel de demersuri. S-a ajuns până la situația în care, din rațiuni economice, ziarele bulevardiere folosesc serviciile agențiilor de detectivi profesioniști, iar marile trusturi de presă cumpără direct materiale de la instituții private de intelligence. Materialele sunt editate și asumate de redacțiile de jurnaliști, iar din punct de vedere economic, toată lumea este mulțumită. În plus, informațiile obținute spre publicare sunt cumva garantate de profesioniști care utilizează surse și metode de investigație verificate.
Și în România lucrurile stau asemănător, tendința probabil va fi aceeași. Publicațiile de scandal achiziționează fotografii și materiale video de la agențiile de detectivi particulari, așa explicându-se conținutul aproape identic al ziarelor de acest tip. Apar și situații mai delicate uneori când agențiile de detectivi sunt incomodate de prezența unor jurnaliști pe teren și oferă pur și simplu materialele brute cu titlu gratuit condiționând „eliberarea” zonei de investigație. Rețetele funcționează cu succes. Cât privește jurnalismul de investigație, mai ales după declanșarea crizei, acesta a dispărut cu desăvârșire. Principala cauză a prăbușirii este în primul rând situația dezastruoasă în care se află presa scrisă, în special din rațiuni financiare. Situația a devenit atât de gravă încât așa-zisele anchete se realizează prin telefon, sau sunt inventate, reluate și însăilate din materiale deja publicate de diverse agenții de presă sau alte publicații.
În astfel de condiții, se poate aprecia că activitatea de open source intelligence nu va avea după ce să suspine, iar ofițerii de informații nu vor avea mai mult de alergat. Deși jurnalismul de investigație este tot mai absent, internetul se dezvoltă cu o viteză greu de imaginat, informațiile care apar sunt tot mai numeroase și neașteptate. Trebuie însă să știi să le selectezi, să le analizezi, să le găsești rostul și abia apoi să le coroborezi (obligatoriu) cu verificări clasice pe teren. De asemenea, interfața prietenoasă a ciberspațiului mai permite fabricarea și asumarea de calități greu de verificat în timp limitat. Aplicațiile existente pentru internet, camerele video live, platformele sociale, dar și obligarea prin legislație a unor importante instituții să publice informații despre activitățile desfășurate ușurează incredibil munca de monitorizare și analiză a agențiilor și profesioniștilor din intelligence.
Articol de Romulus Cristea, aparut in revista Print Magazin, la data de 3 decembrie 2012