Posts Tagged ‘PNTCD’
Ion Diaconescu s-a stins din viata
Presedintele onorific al PNŢCD, dl. Ion Diaconescu, s-a stins din viata in urma cu 45 minute.
Ion Diaconescu (născut în 25 august 1917, la Boțești, județul Argeș) a fost om politic român, de profesie inginer, absolvent al Institutului Politehnic din București, Facultatea de Electromecanică. A fost membru marcant al Partidului Național Țărănesc, începând cu anul 1936 până la desființarea partidului de autoritățile comuniste, în 1947.
În timpul regimului comunist a fost condamnat politic, din 1947, până la amnistia generală din 1964
După 1989, Ion Diaconescu a fost în conducerea Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, fiind ales ca deputat în Parlament în trei legislaturi consecutive (1990-1992, 1992-1996 și 1996-2000) între anii 1990 – 2000, iar în legislatura 1996-2000, a îndeplinit funcția de președinte al Camerei Deputaților. A fost un apropiat şi bun prieten al lui Corneliu Coposu.
Ion Diaconescu Foto: România liberă
Liderul onorific al PNŢCD fusese externat, luni 3 octombrie, din Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu” Fundeni, unde a fost internet din cauza unor probleme cardiace.
Ion Iliescu, scos de sub urmarire penala in Dosarul 13-15 iunie 1990
Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, a anunţat Parchetul General printr-un comunicat. Aceeaşi soluţie s-a dat pentru Mihai Chiţac, Victor Stănculescu, Virgil Măgureanu, Emil (Cico) Dumitrescu si altii.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, în dosarul privind evenimentele din 13-15 iunie 1990, scoaterea de sub urmărire penală a lui Ion Iliescu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de propagandă pentru război (întrucât lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii), genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii), complicitate la tortură (întrucât fapta nu era prevăzută de legea penală la momentul săvârşirii acestora).
Aceeaşi soluţie a fost dată în cazul lui Virgil Măgureanu- sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de genocid (întrucât fapta nu există), tratamente neomenoase (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii), distrugerea unor obiective şi însuşirea unor bunuri , distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii) şi art. 362 C.p. (întrucât fapta nu există).
Mihai Chiţac, încarcerat pentru revoluţia de la Timişoara, este scos de sub urmărire penală sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tratamente neomenoase şi distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale (întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii).
Despre iunie 1990. O filmare de la sediul PNTCD si o carte despre evenimente din Piata Universitatii
Filmare din iunie 1990; Bucuresti.
Este filmat sediul PNTCD distrus de mineri in 14 iunie; se vede si peretele spart pentru sustragerea unui seif metalic de a carui existenta nu au stiut ocupantii imobilului (si de al carui continut inca nu s-a aflat nimic) si alte lucruri interesante de la mineriada. Filmare realizata de Claude Roudeau (din Franta) cu o camera VHS.
In imagini: Romulus Cristea.
Prezentarea cartii Piata Universitatii 1990, autor Romulus Cristea, la emisiunea Talk Show-N24 (realizator Doru Braia); 1 octombrie 2007
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
* Asculta si Imnul Golanilor de Cristian Paturca:
13 iunie 1990, Piata Universitatii. Lupte de strada cu cockteiluri Molotov
* Fragmente din volumul Piaţa Universităţii 1990; autor: Romulus Cristea; Editura Foc Filocalia & Karta Graphic; ediţia I, 2006:
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Om cu soldati, Str. Academiei, 13 iunie 1990 Piata Universităţii; Foto: Victor Roncea
*****
Piaţa Universităţii 1990- autor: Romulus Cristea
Brutalitatea cu care forţele de ordine au intervenit în dimineaţa zilei de 13 iunie ‘90, la solicitarea regimului politic de la acea vreme, pentru “curăţarea” Pieţei Universităţii precum şi blocarea zonei, în mod ostentativ cu autovehicule militare, s-au constituit ca o provocare pentru participanţii la manifestaţia maraton care ţinea de peste 50 de zile. In câteva ore, mii de oameni revoltaţi s-au adunat în zona centrală a Capitalei solicitând eliberarea celor reţinuţi ilegal.
Neţinând cont de starea de agitaţie crescândă, de revolta celor prezenţi în perimetru Universităţii, poliţiştii au continuat să facă numeroase arestări şi să lovească protestatarii care, la început nu făceau altceva decât să strige lozinci împotriva regimului şi a comunismului.
La doar câtvea ore de la intervenţia în forţă a poliţiştilor susţinuţi de unii “oameni ai muncii”, protestatarii s-au regrupat şi au forţat barajele formate în zonă.
13 iunie 1990, Str. Academiei; Foto: Victor Roncea
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Au urmat adevărate lupte de stradă, manifestanţii cerând eliberarea celor reţinuţi ilegal. Poliţiştii şi cadrele armatei au folosit scuturile şi bastoanele, “oamenii muncii” aduşi de FSN au utilizat bâte de lemn şi răngi metalice, iar cei agresaţi au ripostat, în cele din urmă cu pietre. Mai târziu au apărut grupuri de indivizi care au preparat cockteiluri Molotov şi le-au folosit împotriva forţelor de ordine. Geamurile unor clădiri din jur au fost sparte, s-au distrus autoturismele parcate şi vehiculele militare dispuse în baraj. Manifestanţii aveau să reocupe Piaţa Universităţii. Centrul Capitalei arăta mai ceva ca la revoluţia din decembrie ’89: fum gros, vehicule incendiate, strigăte, împuşcături.
ROMULUS CRISTEA 