Posts Tagged ‘Partidul Comunist’
Istorii încâlcite: Gloanţele dispărute
Încurcatele iţe ale unei afaceri urâte sunt descâlcite în episodul intitulat „Gloanţele dispărute” al seriei „Istorii încâlcite” din 27.07.2014, de la ora 15.35, la TVR 2 şi TVR HD.
În nopţile dramatice ale lui Decembrie 1989, medicii de la spitalele din Bucureşti au extras sute de gloanţe din trupurile demonstranţilor care manifestau împotriva regimului totalitar din România. Firesc ar fi fost ca aceste probe şi dovezi ale represiunii sângeroase să fie preluate cu un proces verbal şi folosite pentru identificarea celor care au tras în ţintele umane.
Din nefericire aceste probe delicte au dispărut. Toate mărturiile medicilor, dar şi ale celor care au studiat fenomenul îl incriminează pe colonelul Nicolae Ghircoiaş, cel care a colindat prin spitalele din Capitală şi a preluat gloanţele extrase din răniţi sau morţi, devenite ulterior de negăsit. Dealtfel colonelul Ghircoiaş fusese însărcinat să facă dispărute şi cadavrele manifestanţilor ucişi la Timişoara după 16 decembrie 1989.
Invitaţi:
prof. dr. Nicolae Constantinescu- medic în 1989 la spitalul Colţea din Bucureşti;
Gen(r) Dan Voinea, fost procuror militar;
Col(r) Nicolae Ghircoiaş;
Romulus Cristea, ziarist.
Documentar de Toma Roman jr. şi Radu Găină
Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.
Deutsche Welle: Dupa 20 de ani-Romulus Cristea, un participant si martor ocular, despre Revolutia din 1989
După 20 de ani | 19.12.2009
Romulus Cristea, un participant şi martor ocular, despre Revoluţia din 1989
Ziaristul Romulus Cristea este un participant direct la Revoluţia din 1989. El s-a aflat timp de câteva zile în incinta clădirii fostului Comitet Central al PCR. I-a cunoscut pe protagoniştii noii puteri şi i-a cunoscut pe revoluţionarii participanţi, devenind astfel un martor al întâmplărilor care s-au derulat atunci.
Într-un volum intitulat „Revoluţia 1989“, apărut în urmă cu 3 ani, Cristea a adunat mai multe articole şi interviuri pe tema revoluţiei. Pentru mulţi dintre cei care au participat direct la înlăturarea dictaturii,amintirea acelor zile dramatice şi sângeroase a devenit o sursă permanentă de frustrări.
Odată cu trecerea anilor, mulţi dintre aceştia au contribuit la răspândirea unor zvonuri, intoxicând atmosfera postrevoluţionară cu mistificări.
Deşi Romulus Cristea a fost un martor lucid al evenimentelor, el refuză să-şi scrie amintirile, deoarece:
„Mi s-a părut tot timpul că este prea devreme şi că oamenii înţeleg foarte greu anumite lucruri. Am observat, chiar şi acum după 20 de ani, foarte curios, după atâta timp, că preferă să vadă lucrurile din cu totul altă perspectivă. Nu-i interesează atât ceea ce s-a întâmplat real, ci ceea ce este mai mult în imaginaţia lor: îşi asumă fapte care n-au fost, inventează ei întâmplări şi este foarte complicat să spui adevărul.”
Suprapunerea unor fapte imaginate cu speculaţii puse în circulaţie de alţii, deformarea evenimentelor autentice şi căutarea febrilă a unei feţe ascunse a lucrurilor reale, transformă revoluţia într-o acţiune ocultă – care pierde din
vedere victimele reale.
L-am întrebat pe publicistul Romulus Cristea cum îşi explică explozia unor mituri legate de revoluţie, răspândite tocmai de oameni care au participat direct şi care ar trebui să ştie că lucrurile s-au desfăşurat altfel:
„Şi cum spuneam, au existat două categorii: a existat un grup foarte restrâns de persoane care şi-au dat seama că viaţa merge înainte şi lucrurile se schimbă şi că este o datorie a istoricilor să clarifice evenimentele, şi, există categoria mare a persoanelor care pretind că au fost sau poate chiar au şi fost la revoluţie şi care continuă să trăiască în acele zile fără să-şi dea seama că lucrurile au evoluat, că suntem în altă societate, că acum este important să spui adevărul. Trebuie să mai înţeleagă că studierea acum a evenimentelor este în primul rând o datorie a istoricilor nu a martorilor. Martorii pot să confirme sau să infirme un anumit eveniment, dar nu fac ei istoria şi, deci, mai devreme sau mai târziu lucrurile astea se vor afla.”
Romulus Cristea este o voce lucidă care evită mistificările şi care încearcă să vorbească cu responsabilitate, obiectivitate şi nepărtinire despre un capitol important din istoria recentă a României.
Citește restul acestei intrări »
Mihai Ghimpu, presedinte interimar al Republicii Moldova
Parlamentul de la Chişinău a luat act de demisia preşedintelui Voronin, anunţând vacantă funcţia de preşedinte. Apoi, s-a decis ca interimatul la Preşedenţie să fie asigurat de preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
În următoarea etapă Curtea Constituţională urmează să constate constituţionalitatea aceste decizii. După decizia Curţii Constituţionale, Mihai Ghimpu, în calitatea sa de preşedinte în exerciţiu, va putea numi candidatura la funcţia de premier, iar majoritatea din Alianţa pentru Integrare Europeană (din care fac parte cele patru partide care formează majoritatea parlamentară – PL, PLDM, AMN, PD) va învesti în funcţie noul Guvern.
Născut în 1951, Mihai Ghimpu, de profesie jurist a devenit din 1998 preşedinte al Partidului Liberal (fostul Partid al Reformei) şi preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova din 28 august 2009.
Republica Moldova ar putea avea un nou Guvern până la sfarsitul acestei luni, a declarat, pentru RFI, preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Mihai Ghimpu, care se declara optimist si in ceea ce priveste obtinerea voturilor necesare pentru alegerea noului preşedinte al ţării. El a precizat că moldovenii nu-şi permit să aştepte mai mult, întrucât criza provocată de comunişti – în opinia sa – „presează”.
„Trebuie să continuam construirea stucturilor forului suprem. Este vorba de formarea comisiilor, formarea Biroului Permanent, alegerea presedintilor comisiilor, alegerea vicepresedinţilor Parlamentului şi apoi vom adopta o hotărâre ce ţine de interimatul preşedintelui republicii, întrucât funcţia este vacantă şi după aceasta urmează desemnarea candidaturii prim-ministrului şi formarea Guvernului”, a declarat Mihai Ghimpu, pentru RFI, citat de Jurnalul de Chişinău .
Citeşte în continuare declaraţia lui Mihai Ghimpu: