Cine mai poftește la război

Statele participante la summitul Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic, de la Varșovia, au stabilit să recunoască cyberspațiul ca un domeniu de operațiuni în care NATO trebuie să se apere la fel de eficient ca și în aer, la sol sau pe mare.

Romulus Cristea

Mai pe scurt, dacă până acum atacurile cibernetice erau oarecum privite ca instrumente nițel exotice, subsidiare, controlabile și erau pomenite în manualele de intelligence ca având potențial de amenințare mai mult pentru viitorul apropiat, iată că de acum discutăm despre cu totul altceva. În primul rând, un atac cibernetic țintit ca să destabilizeze economic, militar, din punct de vedere energetic sau al transporturilor un stat membru NATO va putea fi asimilat unui atac armat convențional. E simplu, este totuna dacă inamicul atacă terestru, pe mare, aerian sau în spațiul cibenetic. Răspunsul, după identificarea pericolului, va fi unul colectiv. Iar apărarea se va face nu doar printr-o simplă contracarare în spațiul virtual a atacului, ci mai complex, folosind absolut toate armele de apărare, inclusiv cele convenționale. Așa că joaca de-a hackerii se va termina cât de curând sau va deveni extrem de riscantă, încât va trebui să te susțină cineva cu garanții serioase.
„Acest lucru va îmbunătăți capacitatea NATO de protejare și desfășurare a operațiunilor și ne va păstra libertatea de acțiune și de decizie, în toate împrejurările. Va susține acțiunile de descurajare și apărare pe scară mai largă: apărarea cibernetică va continua să fie integrată în planificarea operațională, dar și în operațiunile Alianței”, se menționează în comunicatul emis de șefii de stat și de guvern participanți la întrunirea Consiliului Nord-Atlantic.

Publicitate

Avion de vânătoare SU-24 doborât de armata turcă (video)

NTV și CNN-Turcia au difuzat imagini video cu avionul rusesc de vânătoare doborât de armata turcă la frontiera cu Siria.
Un avion rusesc a fost interceptat de aviația Ankarei, la granița dintre Siria și Turcia. Este pentru prima dată în ultima jumătate de veac când un avion rusesc e doborât de forțele unei țări membre NATO

Oficialii ruși susțin că avionul se afla la o altitudine de 6.000 de metri în momentul când a fost doborât de tiruri de la sol. Autoritățile militare de la Ankara afirmă însă că a fost interceptat de două avioane F-16, după ce ar fi fost avertizat de 10 ori să părăsească spațiul aerian al Turciei.

Cinci din şase şi Belarus nu mai contează

Conflictele militare sunt inacceptabile în actualul context internaţional, dar problematica gestionării crizelor dintre state, în special în spaţiul ex-sovietic, a adoptat sintagma „conflictului îngheţat” pentru a descrie neînţelegerile regionale prelungite cu potenţial exploziv. Ca o consecinţă a ultimelor evenimente din Ucraina, Crimeea riscă să devină o nouă regiune de localizare a unui conflict îngheţat.

Deşi unii se tot burzuluiesc pe unde apucă, iar declaraţiile belicoase cu tentă naţionalistă lansate din toate taberele nu mai contenesc, un lucru este foarte clar: Ucraina nu are capacitatea de a purta un război cu Rusia. De asemenea, nici Rusia condusă de semidictatorul Vladimir Putin nu mai poate folosi discreţionar forţa pentru a-şi impune vrerea, fără a risca sancţiuni internaţionale. Zguduită de conflicte interne care au purtat marca asemănătoare războiului civil ,Ucraina, care înglobează Republica Autonomă Crimeea, devine se pare, încă un stat ex-sovietic implicat în gestionarea unui conflict îngheţat. Cu ce consecinţe?

Pentru România, ceea ce se întâmplă în Ucraina nu reprezintă o ameninţare imediată. A spus-o şi preşedintele României, nu doar pentru a linişti populaţia. Deşi avem graniţe comune în nord şi est, securitatea României nu implică deocamdată vreun risc insurmontabil. România face totuşi parte din NATO şi este stat membru al Uniunii Europene. Nici din punct de vedere economic nu se întrevăd probleme grave, schimburile economice cu vecinii ucraineni fiind reduse: exporturile româneşti de anul trecut au fost la nivelul de 1,8% din total, iar importurile din Ucraina au scăzut cu 10%. Însă, apariţia unui conflict îngheţat în care să fie implicată Ucraina poate genera tensiuni greu de controlat şi care pot crea „pe termen mediu şi lung un risc la adresa securităţii ţării noastre”.  De ce?

Topul companiilor americane care nu au inca afaceri in Romania

Până acum, investiţiile americane în România au fost relativ modeste – http://htxt.it/buhE

Anunţul autorităţilor privind amplasarea scutului antirachetă al SUA la Deveselu, judeţul Olt, ar putea impulsiona investiţiile companiilor americane în România.

Din primele 2.000 de companii cotate ca fiind cele mai mari din lume, incluse în topul Forbes, peste 500 sunt în Statele Unite. Deşi Statele Unite reprezintă unii dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai României din spaţiul extracomunitar, volumul schimburilor comerciale dintre cele două ţări este relativ modest. În topul investitorilor americani prezenţi deja în România se numără nume sonore precum General Electric, Coca Cola, Smithfield Food, Ford, Microsoft. În schimb, alţi investitori puternici lipsesc, deşi desfăşoară operaţiuni în unele ţările învecinate.

WalMart. Este cea mai mare companie din lume din domeniul comerţului cu amănuntul. Foto: Romania libera

Schimburile comerciale România-SUA au ajuns anul trecut la 1,1 miliarde euro, reprezentând ceva mai mult de 1% din comerţul exterior total al României.
În 2010, la registrul Comerţului erau înregistrate peste 6.200 de companii cu capital american. Statele Unite au fost în 2010 pe locul al şaisprezecelea în clasamentul principalilor parteneri comerciali ai României la export.

Ce multinaţionale nu au venit încă în România şi cât de aproape au ajuns?

WalMart. Este cea mai mare companie din lume din domeniul comerţului cu amănuntul. WalMart deţine 8.500 de magazine în 15 ţări, inclusiv în Europa (Norvegia, Marea Britanie). Cu peste 2,1 milioane de angajaţi, anul trecut compania a fost cotată la nivel global pe primul loc la venituri obţinute.