Sindicatele cer in strada falimentul statului

Reprezentantii angajatilor ameninta cu proteste in cascada – http://htxt.it/W1EX

Confederatiile sindicale mizeaza pe participarea la miting a 60.000 de persoane

Peste 60.000 de persoane vor participa miercuri la mitingul organizat de `confederaţiile sindicale in Piata Victoriei.  La protest vor participa alaturi de angajatii din sanatate, invatamant si administratie publică si cel putin 1.000 de mineri din Valea Jiului, au anuntat liderii sindicali.

Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA„, Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România – Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Blocul Naţional Sindical, Confederaţia Naţională Sindicală „Meridian” consideră că măsurile de austeriate propuse de Guvern sunt inacceptabile şi solicită redactarea unei noi scrisori de intenţie cu FMI.

Ca formă de protest public, cele cinci confederaţii sindicale organizează un miting de protest, în Piaţa Victoriei, în faţa Guvernului, miercuri, 19 mai, între orele 11 – 13.

Miting organizat de confederaţiile sindicale (2006); Foto: Romulus Cristea

Guvernul şi preşedintele susţin aplicarea, prin scrisoarea de intenţie cu UE şi FMI, a următoarelor măsuri:

• reducerea pensiilor cu 15%
• reducerea veniturilor bugetarilor cu 25%
• reducerea cu 25% inclusiv a salariului minim pe economie
• diminuarea cu 15% a ajutorului de şomaj
• impozitarea tichetelor de masă
• reducerea masiva a subvenţiilor, în special pentru mediul rural
• reducerea masivă a ajutoarelor sociale
• renunţarea la programe sociale aflate în derulare
• 250.000 de concedieri din sistemul bugetar
• închiderea a 200 de spitale şi a zeci de şcoli pentru reducerea cheltuielilor
• blocarea pensionarii anticipate şi limitarea pensionărilor de invaliditate
• sărăcirea populaţiei prin impozitarea economiilor personale aflate în depozite bancare
• ‘’flexibilizarea’’ Codului Muncii pentru a facilita concedieri masive

În urma acestor măsuri considerate a fi inacceptabile, Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederaţia Natională a Sindicatelor Libere din România – Fraţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Blocul Naţional Sindical, Confederaţia Naţională Sindicală „Meridian” consideră că Guvernul transferă soluţiile pentru rezolvarea crizei doar către cele mai sărace pături ale societăţii, în condiţiile în care refuză să-şi modifice stilul de a guverna şi fără a propune niciun fel de soluţii care să ajute ieşirea României din criză.

Citeşte mai departe care sunt măsurile propuse de cele cinci confederaţii sindicale:

Publicitate

13 iunie 1990, Piata Universitatii. Lupte de strada cu cockteiluri Molotov

* Fragmente din volumul Piaţa Universităţii 1990; autor: Romulus Cristea; Editura Foc Filocalia & Karta Graphic; ediţia I, 2006:

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Valeriu Sterian- Escu

Om cu soldati, Str. Academiei, 13 iunie 1990 Piata Universităţii; Foto: Victor Roncea

*****

Piaţa Universităţii 1990- autor: Romulus Cristea

Brutalitatea cu care forţele de ordine au intervenit în dimineaţa zilei de 13 iunie ‘90, la solicitarea regimului politic de la acea vreme, pentru “curăţarea” Pieţei Universităţii precum şi blocarea zonei, în mod ostentativ cu autovehicule militare, s-au constituit ca o provocare pentru participanţii la manifestaţia maraton care ţinea de peste 50 de zile. In câteva ore, mii de oameni revoltaţi s-au adunat în zona centrală a Capitalei solicitând eliberarea celor reţinuţi ilegal.

Neţinând cont de starea de agitaţie crescândă, de revolta celor prezenţi în perimetru Universităţii, poliţiştii au continuat să facă numeroase arestări şi să lovească protestatarii care, la început nu făceau altceva decât să strige lozinci împotriva regimului şi a comunismului.

La doar câtvea ore de la intervenţia în forţă a poliţiştilor susţinuţi de unii “oameni ai muncii”, protestatarii s-au regrupat şi au forţat barajele formate în zonă.

13 iunie 1990, Str. Academiei; Foto: Victor Roncea

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Vali Sterian-Amintiri cu haiduci

Au urmat adevărate lupte de stradă, manifestanţii cerând eliberarea celor reţinuţi ilegal. Poliţiştii şi cadrele armatei au folosit scuturile şi bastoanele, “oamenii muncii” aduşi de FSN au utilizat bâte de lemn şi răngi metalice, iar cei agresaţi au ripostat, în cele din urmă cu pietre. Mai târziu au apărut grupuri de indivizi care au preparat cockteiluri Molotov şi le-au folosit împotriva forţelor de ordine. Geamurile unor clădiri din jur au fost sparte, s-au distrus autoturismele parcate şi vehiculele militare dispuse în baraj. Manifestanţii aveau să reocupe Piaţa Universităţii. Centrul Capitalei arăta mai ceva ca la revoluţia din decembrie ’89: fum gros, vehicule incendiate, strigăte, împuşcături.

Inceputurile Pietei Universitatii

* Fragmente din volumul Piaţa Universităţii 1990; autor: Romulus Cristea; Editura Foc Filocalia & Karta Graphic; ediţia I, 2006:

Manifestaţia-maraton anticomunistă a blocat zona centrală a Capitalei

Cea mai mare manifestaţie-maraton anticomunistă a început la data de 22 aprilie 1990 şi a încetat în acelaşi an, în ziua de 13 iunie, ca urmare a intervenţiei violente a autoritatilor. Represiunea a continuat până la data de 15 iunie ’90, folosiţi fiind şi minerii din Valea Jiului care au răspuns apelului preşedintelui Ion Iliescu de a „curăţa Capitala de huligani”.
Apelativul „golani” folosit de ex-preşedintele Iliescu la adresa protestatarilor din centrul Capitalei a facut ca demonstratia-maraton să mai fie supranumită şi „Golaniada”. Timp de 52 de zile, manifestantii din Piata Universitatii au protestat pasnic, in zona proclamata „Libera de neocomunism” şi „Centrul libertăţii şi democraţiei României.

Piaţa Universităţii, iunie 1990; Foto: Toni Bedros

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about „Valeriu Sterian – Exercitiu – Triluli…„, posted with vodpod

O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piaţa Universităţii, declanşând un fenomen considerat ca fiind cea mai ampla şi spectaculoasă mişcare socială din perioada de tranziţie postdecembristă a României.

Mii de oameni demonstrau zilnic convinsi de faptul ca cei care preluasera puterea mimau democraţia, iar dupa Revoluţie nu se făcuse decât o rotaţie a cadrelor comuniste si securiste. Iliescu se înconjurase cu reprezentanţi ai fostei nomenclaturi şi, în afara câtorva mîsuri populiste luate de ochii lumii, nu se făcea nimic.