Festivalul George Enescu, editia 2009

Festivalul Internaţional George Enescu, ediţia a XIX-a-2009 va debuta duminică (30 august), ora 19, la Opera Română din Bucureşti cu spectacolul Oedip, coproducţie Theatre du Capitole din Toulouse şi Opera Naţională Bucureşti. Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii si Cultelor şi se va desfăşura în perioada 30 august-26 septembrie.

Pe scena Festivalului „George Enescu” vor fi prezentate şi în cadrul acestei ediţii spectacole-eveniment precum „Oedipe”, de George Enescu – Coproducţie Theatre du Capitole din Toulouse şi Opera Naţională din Bucureşti, dar şi orchestre şi artişti de renume mondial precum Orchestra Filarmonică Radio France, Royal Philharmonic Orchestra, Sankt Petersburg Philharmonic Orchestra şi Orchestra de Cameră din Viena.

Biletele pentru editia a XIX-a a Festivalului si Concursului International „George Enescu” sunt distribuite prin intermediul Eventim.RO, partener oficial al festivalului.

Rapsodia Romana de George Enescu, dirijor Sergiu Celibidache; Postat pe Youtube de m4lvolio

Festivalul si Concursul International „George Enescu” au fost infiintate in 1958 pentru a omagia viata si creatia marelui compozitor român George Enescu.

Primele editii ale acestui Festival si Concurs au reunit nume sonore ale vietii muzicale internationale printe care amintim pe Lord Yehudi Menuhin, David Oistrach, Sviatoslav Richter, Herbert von Karajan si multi altii care prin participarea lor au contribuit la cresterea renumelui acestui eveniment, potrivit site-ului oficial al festivalului. De-a lungul anilor Concursul International „George Enescu” s-a remarcat prin activitatea concertistica de exceptie a unor laureati ai editiilor organizate pâna in 1971. Printre artistii care s-au lansat cu acest prilej, trebuie amintite nume ca: Agnes Baltsa, Eugenia Moldoveanu, Ionel Pantea, Ludovic Spiess, Viorica Cortez, Maria Slatinaru Nistor, Marina Krilovici, Elena Simionescu, Ion Buzea, Radu Lupu, Pascal Roge, Valentin Gheorghiu, Stefan Gheorghiu, Dan Grigore si multi altii, a caror cariera s-a deschis cu prilejul participarii la acest important eveniment artistic.

Programul Festivalului si Concursului International George Enescu le gasiti pe site-ul oficial, al organizatorului.

Publicitate

Monumentul disparut. Inscriptiile de pe crucea de piatra de la Obor (II)

O continuare la articolul „A disparut un monument istoric de la Obor. Crucea 1877, scoasa la ordinul lui Ontanu”, publicat în 7 mai 2009.

O veche cruce de piatră, din zona Halelor Obor, a fost scoasă din amplasamentul ei şi mutată. Crucea este monument istoric consemnat ca atare pe Lista Monumentelor Istorice elaborată de Ministerul Culturii (M.C.C. Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, poziţia 2441: B-IV-m-B-20112 Cruce de piatră Şos. Pantelimon f.n. sector 2 intersecţia cu str. Chiristigii 1877).

Crucea de la 1877 a fost scoasă din pământ de oamenii primarului Neculai Onţanu sub pretextul recondiţionării şi reamplasării  în faţa Primăriei sectorului 2 al Capitalei, argumentându-se că astfel ar spori expunerea acestuia în ochii cetăţenilor, potrivit unui articol publicat de Gardianul. Onţanu ar fi declarat jurnaliştilor că  într-o bună zi monumentul va fi din nou reamplasat pe locul lui originar. Nu se ştie însă când anume.

Text inscripţionat pe cruce

Crucea 1977

Detaliu lipitura- Crucea de piatră de la Obor

Click cu mouse-ul pe imagini pentru a vedea fotografiile mărite de mai sus.

Realizarea monumentului (cu finanţarea unui înaintaş liberal, cunoscut sub numele de “jupânul Bârsan”) chiar în perioada instalării regalităţii în România, a avut dublă semnificaţie. În primul rând s-a dorit ca acesta să aducă  aminte de faptul că pe acel loc, astăzi la intersecţia străzilor Chiristigiilor cu Şoseaua Pantelimon, a existat spânzurătoarea publică a oraşului, dar şi de vieţile pierdute de ostaşii români, căzuţi pe frontul de luptă din războiul de independenţă.

Foto: Radu Ghelase- ARTRAD

* Citiţi mai multe despre dislocarea din amplasament a Crucii 1877, monument istoric, în articolul Executie culturala. Primaria lui Ontanu muta «Crucea 1877» pentru lucrarile la Mall Obor, apărut în ziarul Gardianul din 6 mai 2009.

A disparut un monument istoric de la Obor. Crucea 1877, scoasa la ordinul lui Ontanu

De curând, o veche cruce votivă din zona Halelor Obor a fost scoasă din amplasamentul ei şi mutată. Nu a contat că este vorba de un monument istoric consemnat ca atare pe Lista Monumentelor Istorice elaborată de Ministerul Culturii (M.C.C. Institutul Naţional al Monumentelor Istorice, poziţia 2441: B-IV-m-B-20112 Cruce de piatră Şos. Pantelimon f.n. sector 2 intersecţia cu str. Chiristigii 1877).

Crucea 1877 de la Obor, monument istoric, înainte de a fi scoasă

„Lipsa monumentului am identificat-o în momentul când am fost în zonă pentru a-i copia inscripţii cirilice, prezente pe toate feţele. Aveam informaţia cum că această cruce era aşezată exact pe locul unde se desfăşurau în perioada istorică execuţiile publice (prin decapitare sau spânzurătoare). Speram că odată copiate şi descifrate, inscripţiile să facă lumină în această problemă”, a declarat Ionuţ Musceleanu de la Asociaţia Zorile.

Realizarea monumentului (cu finanţarea unui înaintaş liberal, cunoscut sub numele de “jupânul Bârsan”) chiar în perioada instalării regalităţii în România, a avut dublă semnificaţie. În primul rând s-a dorit ca acesta să aducă  aminte de faptul că pe acel loc, astăzi la intersecţia străzilor Chiristigiilor cu Şoseaua Pantelimon, a existat spânzurătoarea publică a oraşului, dar şi de vieţile pierdute de ostaşii români, căzuţi pe frontul de luptă din războiul de independenţă.

Completari privind situatia complexului arhitectonic Palatul Stirbei

Pentru înţelegerea celor prezentate în această postare este recomandat să citiţi articolul precedent, Demolări la Palatul Stirbei, accesibil la adresa:

https://romuluscristea.wordpress.com/2009/01/27/demolari-la-palatul-stirbei-2/

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu:

Situaţia demolărilor

Foto A. - F. Bălteanu, 11.04.2009

În relatarea precedentă bazată pe imaginile pe care le aveam la acel moment scriam că este posibil să mai existe partea subterană a clădirii de pe parcela din str. Ctin. Budişteanu 17.

În imaginea de mai jos se poate vedea că cel puţin mare parte din această parte subterană nu mai există.

Groapă în locul clădirii de pe parcela Ctin Budişteanu 17, foto A. - F. Bălteanu, 13.03.2009

Din imaginea de mai jos se poate observa că din clădirea principală aflată pe parcela din str. Banului 2 nu se păstrează toate zidurile de contur ale subsolului.