Posts Tagged ‘Marea Neagra’
Brejnev şi Ceauşescu. La Balcic
Palatul sau portretul Reginei Maria sunt imprimate pe majoritatea suvenirelor comercializate de micile magazine amplasate chiar la malul mării, de-a lungul promendaei betonate care începe din portul Balcic şi ajunge până în apropiere de Albena. Printre magneţi pentru frigidere, brelocuri, pixuri, podoabe şi alte obiecte de ceramică privirea mi-a fost însă atrasă de un vraf de căni imprimate cu chipurile dictatorilor Lenid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu.
Foto: Romulus Cristea
Chiar dacă majoritatea turiştilor sunt români, ruşi şi polonezi, cănile cu dictatori se vând desul de bine, ne-a spus proprietarul unui mic magazin. O astfel de cană se vinde cu 4 leva (1 leva=2,30 lei).
Cinci din şase şi Belarus nu mai contează
Conflictele militare sunt inacceptabile în actualul context internaţional, dar problematica gestionării crizelor dintre state, în special în spaţiul ex-sovietic, a adoptat sintagma „conflictului îngheţat” pentru a descrie neînţelegerile regionale prelungite cu potenţial exploziv. Ca o consecinţă a ultimelor evenimente din Ucraina, Crimeea riscă să devină o nouă regiune de localizare a unui conflict îngheţat.
Deşi unii se tot burzuluiesc pe unde apucă, iar declaraţiile belicoase cu tentă naţionalistă lansate din toate taberele nu mai contenesc, un lucru este foarte clar: Ucraina nu are capacitatea de a purta un război cu Rusia. De asemenea, nici Rusia condusă de semidictatorul Vladimir Putin nu mai poate folosi discreţionar forţa pentru a-şi impune vrerea, fără a risca sancţiuni internaţionale. Zguduită de conflicte interne care au purtat marca asemănătoare războiului civil ,Ucraina, care înglobează Republica Autonomă Crimeea, devine se pare, încă un stat ex-sovietic implicat în gestionarea unui conflict îngheţat. Cu ce consecinţe?
Pentru România, ceea ce se întâmplă în Ucraina nu reprezintă o ameninţare imediată. A spus-o şi preşedintele României, nu doar pentru a linişti populaţia. Deşi avem graniţe comune în nord şi est, securitatea României nu implică deocamdată vreun risc insurmontabil. România face totuşi parte din NATO şi este stat membru al Uniunii Europene. Nici din punct de vedere economic nu se întrevăd probleme grave, schimburile economice cu vecinii ucraineni fiind reduse: exporturile româneşti de anul trecut au fost la nivelul de 1,8% din total, iar importurile din Ucraina au scăzut cu 10%. Însă, apariţia unui conflict îngheţat în care să fie implicată Ucraina poate genera tensiuni greu de controlat şi care pot crea „pe termen mediu şi lung un risc la adresa securităţii ţării noastre”. De ce?
In curand, un nou cutremur ar putea zgudui Dobrogea
Există indicii că zona Şabla va fi în curând zguduită de un nou cutremur susţine directorul ştiinţific al Institutului de Fizică a Pământului, Mircea Radulian.
Potrivit lui Radulian, cutremurele de suprafaţă au, de regulă, numeroase replici, numai că seismul de săptămâna trecută, din sudul Dobrogei a avut doar trei.
Ar mai putea exista energie acolo. Dar ca să ajungi la un cutremur trebuie o acumulare mare de energie. Probablitatea de a avea un cutremur mare este foarte mică, putem chiar să o excludem”, a declarat la Realitatea TV, Mircea Radulian.
Cutremurul de săptămâna trecută poate fi însă doar un început pentru un şir lung de alte seisme, a mai spus directorul ştiinţific INFP.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
Un cutremur cu o magnitudine de 5.5 pe scara Richter s-a produs pe 5 august la o adâncime de 20 de kilometri în Marea Neagră. Seismul a fost resimţit la Bucureşti şi în Dobrogea, dar şi în Bulgaria.
Replicile cutremurului de 5,5 Richter (III)
Imediat după producerea cutremurului de 5,5 Richter, de la ora 10,49, reprezentanţii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) au confirmat că vor urma o serie de replici.
Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.
more about „Gh. Mărmureanu”, posted with vodpod
Mircea Radulian, director ştiinţific la INFP a declarat pe postul Realitatea TV:
Cutremurul de astăzi a fost unul de suprafaşă. astfel de cutremure sunt urmate de obicei de câteva replici. nu vor fi puternice şi nu vor fi resimţite de populaţie.
Datele publicate de INFP indică că, după ora 10,49, au mai avut loc, în zona Mării Negre, lângă litoralul românesc au mai avut loc cel puţin trei cutremure de intensitate mică, cu magnitudinea de 1,4-2,3 Richter.
Replicile cutremurului de la 10,49; Informaţii INFP
Pe teritoriul României, în acelaşi interval s-au mai produs două mici seisme de 1,3-1,4 Richter, unul de suprafaţă şi unul de adâncime în zonele Aiud, repectiv Tarlăugeni.
ROMULUS CRISTEA 