Tragedia de la blocul „Carlton”

În cele ce urmează postez un articol de-al meu apărut în ziarul România liberă din 10 noiembrie 2006, despre evenemintele care a au urmat imediat după cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940. Puteţi citi, de asemenea şi câteva mărturii impresionate ale unor persoane care au trăit din plin evenimentele: Tutu Georgescu (soţia celebrului dirijor George Georgescu, directorul Operei Române), Emil Morăreţ, Alexandru Teodoreanu (văr primar cu Al. O. Teodoreanu-avocat şi scriitor, cunoscut şi sub pseudonimul Păstorel) şi arh. Camil Rogulski.

******

Cutremurele vrâncene şi-au luat tributul în vieţi omeneşti

Romulus Cristea

Cutremurele din zona Vrancea afectează peste 60% din teritoriul ţării. Numai în secolul trecut au avut loc trei cutremure puternice, de sursă vrânceana, cu magnitudine pe scara Gutenberg-Richter cel puţin egală cu 7: în 1940, 1977 şi 1986.
10 noiembrie 1940, ora 3.39. Un seism devastator, cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, a zguduit, pe o arie de 80 de mii kilometri pătraţi, zeci de localităţi din România. Cutremurul a produs importante pierderi umane şi pagube materiale.

Blocul Carlton

Cutremurul din noiembrie 1940 a cauzat peste 1.000 de pierderi de vieţi, circa 4.000 de răniţi şi un număr considerabil de prăbuşiri şi avarieri ale unor clădiri joase cu schelet de beton armat. Tragedia cea mai mare a avut loc la Bucureşti, unde s-a prăbuşit blocul „Carlton”, cu 14 etaje.

Publicitate

Complicitate, ignoranta, indignare. Reactii la un articol din Der Spiegel despre sustinatorii lui Hitler

Un articol al scriitorului William Totok, apărut în 20 mai 2009. Articolul, publicat pe blog cu acordul autorului,  poate fi citit şi pe portalul Radio Europa Libera (europalibera.org).

************

Complicitate, ignoranţă, indignare

William Totok

Reacţii la un articol din săptămînalul Der Spiegel despre susţinătorii europeni ai lui Hitler

Expulzarea din Statele Unite a prezumtivului criminal de război ucrainian, John Demjanjuk a redeclanşat în Germania o discuţie mai veche. Şi anume în ce măsură au fost sprijiniţi naziştii germani de către aliaţi sau de cetăţeni ai ţărilor ocupate în timpul războiului. În centrul atenţiei se află nu atît sprijinul militar, ci în primul rînd complicitatea la exterminarea evreilor europeni.

Der Spiegel

Cazul Demjanjuk este simptomatic şi exemplar pentru ceea ce săptămînalul „Der Spiegel“ numeşte „susţinătorii europeni ai lui Hitler la uciderea evreilor“. Demjanjuk a făcut parte din echipele de voluntari ucrainieni – aşa numiţii „trawniki“ – care au participat direct la uciderea evreilor internaţi în lagărul de concentrare din Sobibor.

Revista „Der Spiegel“ publică sub titlul „Complicii“ un dosar în care trece în revistă contribuţia „naţională“ a diferitelor ţări la ceea ce istoricul Götz Aly a numit „proiectul european de distrugere a evreilor“. Aly este autorul unei cărţi de referinţă apărută în anul 2005 sub titlul „Statul popular al lui Hitler. Tîlhărire, război rasial şi socialism naţional“ („Hitlers Volksstaat. Raub, Rassenkrieg und nationaler Sozialismus“) în care demonstrează cum a profitat populaţia din Germania şi din ţările aliate în urma deposedării şi scoaterea în afara legii a evreilor supuşi persecuţiilor rasiale şi apoi distrugerii fizice.

În dosarul publicat de revista germană sunt citaţi şi alţi istorici, ca de pildă Armin Heinen (autorul unei cărţi despre fascismul românesc, „Legiunea Arhanghelului Mihail“, publicată la Bucureşti în 2006). Heinen sublinază faptul binecunoscut că regimul lui Ion Antonescu a acţionat contra evreilor din proprie iniţiativă. În urma acţiunilor ordonate şi coordonate de către autorităţile române şi-au pierdut viaţa între 200 000 şi 400 000 de evrei. Cifre similare apar şi în „Raportul Final“ al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România cît şi în lucrările unor istorici specializaţi pe tema Holocaustului.

Vorbind despre dosarul publicat în „Der Spiegel“, fără a-l fi consultat, mai multe ziare româneşti au răspîndit o ştire a unei agenţii de presă, inspirată dintr-o depeşă a unei agenţii italiene, creind impresia că publicaţia germană ar urmări indirect culpabilizarea unilaterală a României. Ca şi cu alte ocazii, cînd în presă apar articole dedicate Holocaustului, în forumurile electronice nu au întîrziat să apară reacţiile indignate ale unor cititori.

Antonescu-cetatenie de onoare retrasa

Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamţ a hotărât în 29 aprilie a.c. retragerea titlului de cetăţean de onoare conferit post-mortem mareşalului Ion Antonescu. Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Hotărârea de retragere a cetăţeniei de onoare acordate post-mortem lui Antonescu

Împotriva deciziei de acordare lui Ion Antonescu a titlului de cetăţean de onoare al municipiului Piatra Neamţ a protestat încă de la începutul anului Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel„.

Alte informaţii despre caz găsiţi pe blogul Halbjahresschrift-hjs-online şi în Halbjahresschrift für südosteuropäische Geschichte, Literatur und Politik

Interviu cu Tutu Georgescu

Un interviu cu Tutu Georgescu, despre perioada anilor ’40, diverse personalităţi, legionari si cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940.

Tutu George Georgescu, născută Florica Oroveanu, provenită dintr-o familie de moşieri din fostul judeţ Romanaţi, astăzi judeţul Olt, descendentă din familia de boieri moldoveni Plesnilă, a fost fiica adoptivă a inginerului Constantin D. Buşilă, decan la Politehnică şi întemeietor al energeticii româneşti, ministru al Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor în Guvernul Ion Antonescu.

Interviul a fost realizat de Romulus Cristea în 8 noiembrie 2006, la locuinţa dnei Georgescu din str. Washington, Bucureşti.

Tutu George Georgescu (1912-2008), muzicolog si scriitor, a fost soţia celebrului dirijor George (Gogu) Georgescu (1887-1964), personalitate puternică care a dominat viaţa muzicală românească începând din al doilea deceniu al secolului trecut şi care s-a aflat la pupitrul unor orchestre de renume din SUA, Italia, Germania, Austria etc., director al Orchestrei Filarmonice din Bucureşti şi întemeietor al Festivalului George Enescu.

Apasaţi: INTERVIU integral (material neprelucrat);

Vezi şi documentarul Tragedia de la Blocul Carlton (autor:Romulus Cristea)

Interviu, documentare & foto: ROMULUS CRISTEA