O poveste despre libertate, de Andrea Varga

Istoricul maghiar Andrea Varga, în colaborare cu Reprezentanţa Comisiei Europene în România prezintă, într-o nouă expoziţie documentară de curând inaugurată, documente şi fotografii despre istoria recentă a ţărilor est-europene. Mai precis, expoziţia intitulată ” O poveste despre libertate” documentează evenimentele care au avut loc acum 20 de ani, la căderea Cortinei de Fier.

Expoziţia "O poveste despre libertate"; Foto: Horváth Ernő

„Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul Daniel Tronaru.
Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.

„1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti”, a spus Varga.

Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010, la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei Comisiei Europene.

Publicitate

Casa Nicolae Petrascu-Piata Romana nr. 1

Operă a arhitectului Ion Mincu, casa Nicolae Petraşcu din Piaţa Romană nr. 1, clasată individual în Lista monumentelor istorice, se află într-un proces lent, dar evident, de degradare, ca de altfel multe alte imobile valoroase din punct de vedere istoric şi arhitectural amplasate în aceeaşi zonă protejată- Amzei. Arhitectul Adrian Bălteanu a realizat o documentare despre casa Nicolae Petraşcu, iar alte amănunte interesante le veţi afla parcurgand materialul de mai jos:

Casa Nicolae Petraşcu, Bucureşti, Piaţa Romană nr. 1

Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

În Piaţa Romană din Bucureşti se află una din ultimele opere ale arhitectului Ion Mincu, casa Nicolae Petraşcu. Aceasta se află într-un proces cronic prin care se degradează lent.

Fotografie de epocă a casei, sursa N. Petraşcu, Ioan Mincu. 1852-1912

Casa este clasată individual în Lista monumentelor istorice, cod B-II-m-B-19577. Prin PUZ – Zone construite protejate, este situate în zona protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim nr. 28 – zona Amzei.

Potrivit documentelor consultate la Arhivele Naţionale în martie 1906, N. Petraşcu trimite primăriei intenţia de a participa la licitaţii pentru achiziţionarea unuia din loturile „prelungirea Căprioarei colţ cu Luigi Cazzavillan” sau „B.dul Colţii, strada Romană colţ cu strada Primăverii” (teren rezultat din trasarea Pieţii Romană şi a Bd. Lascăr Catargiu -nume actuale).

Plan de situaţie, sursa: Arhivele Naţionale ale României

N. Petraşcu cîştigă al doilea teren cu 21,50 lei/mpţinută la 7 iunie 1906.

Comisiunea de licitaţii iniţial nu a aprobat licitaţia considerînd preţul prea mic faţă de estimarea primăriei, dar N. Petraşcu face o cerere către primărie prin care cere o micşorare a preţului estimat al parcelei invocînd: expunerea pe nord, retragerea de 4 m impusă prin planul de aliniere şi faptul că intenţionează realizarea unui salon literar şi artistic pentru Societatea română de literatură şi artă, precizînd că „un asemenea salon lipseşte azi cu desăvîrşire Capitalei”.

De notat că în arhive se păstrează două estimări anterioare licitaţiei, de 40lei/mp, respectiv 43lei/mp. Primarul „având în vedere intervenţia făcută […] şi destinaţia ce voeşte a da construcţiei ce va face pe acel loc aprobă a se vinde menţionatul loc”. N. Petraşcu cere, tot invocînd realizarea salonului, plata a jumătate din taxa de timbru de înregistrare a vînzării, dorind ca restul de jumătate să fie plătit de primărie.

Voronin, responsabil pentru violentele din Moldova.

Declaraţia purtătorului de cuvânt pentru politică externă, Gert Weisskirchen, şi a purtătorului de cuvânt adjunct pentru politica externă, Markus Meckel, din cadrul fracţiunii SPD din Bundestagul german privind dezordinile din Chişinău după victoria comuniştilor la alegerile parlamentare din Republica Moldova:

Renunţarea la violenţă şi libertatea presei – imperativul momentului în Moldova

Preşedintele Vladimir Voronin în calitatea sa de încă–preşedinte poarta responsabilitatea principala pentru înrăutăţirea situaţiei politice din Republica Moldova. Expunerile lui din seara alegerilor, precum că în cadrul majorităţii absolute a comuniştilor ce se contura, orice discuţie cu opoziţia democratică aleasa în Parlament ar fi devenit de prisos, a dus la revărsarea butoiului.

Postat pe Youtube de nisi1t

Partidelor de opoziţie li s-au creat obstacole masive în timpul campaniei electorale si înaintea acesteia, fiindu-le blocat accesul la mass-media publica, iar presedinţii acestora fiind inundaţi de acuzări de către instanţele de judecată.

Expulzari din Republica Moldova. Amenintari oficiale

– Potrivit agentiei Ria Novosti, citata de Realitatea TV, ambasadorul Romaniei de la Chisinau va fi expulzat. Amenintarea cu expulzarea a diplomatului roman ar fi fost facuta de Vladimir Voronin, presedintele Republicii Moldova.

Proteste violente la Chisinau; Foto: Unimedia

– In Piata Mare din Chisinau manifesteaza circa 2000 de tineri si membrii ai opozitiei.