Istorii încâlcite: Gloanţele dispărute

Încurcatele iţe ale unei afaceri urâte sunt descâlcite în episodul intitulat „Gloanţele dispărute” al seriei „Istorii încâlcite” din 27.07.2014, de la ora 15.35, la TVR 2 şi TVR HD.
În nopţile dramatice ale lui Decembrie 1989, medicii de la spitalele din Bucureşti au extras sute de gloanţe din trupurile demonstranţilor care manifestau împotriva regimului totalitar din România. Firesc ar fi fost ca aceste probe şi dovezi ale represiunii sângeroase să fie preluate cu un proces verbal şi folosite pentru identificarea celor care au tras în ţintele umane.

Foto: TVR2

Din nefericire aceste probe delicte au dispărut. Toate mărturiile medicilor, dar şi ale celor care au studiat fenomenul îl incriminează pe colonelul Nicolae Ghircoiaş, cel care a colindat prin spitalele din Capitală şi a preluat gloanţele extrase din răniţi sau morţi, devenite ulterior de negăsit. Dealtfel colonelul Ghircoiaş fusese însărcinat să facă dispărute şi cadavrele manifestanţilor ucişi la Timişoara după 16 decembrie 1989.

Invitaţi:
prof. dr. Nicolae Constantinescu- medic în 1989 la spitalul Colţea din Bucureşti;
Gen(r) Dan Voinea, fost procuror militar;
Col(r) Nicolae Ghircoiaş;
Romulus Cristea, ziarist.

Documentar de Toma Roman jr. şi Radu Găină

Emisiunea poate fi urmărită și pe TVR+, pe tabletă sau mobil.

Publicitate

De ce nu trebuie comparate crimele naziste cu cele comuniste

De ce nu trebuie comparate crimele naziste cu cele comuniste – http://htxt.it/IaIf

1 Mai-Ziua Internationala a Lucratorilor sau opt ore de munca

În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susţinerea, prin manifestaţii şi greve, a zilei de muncă de 8 ore. În anul 1889, social – democraţii afiliaţi la Internaţională a ll – a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor, în memoria victimelor grevei generale din Chicago.

La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. Până în 1904, Internaţionala a ll-a a chemat toţi sindicaliştii şi socialiştii să demonstreze energic, pentru „stabilirea prin lege a zilei de muncă de 8 ore, cererile de clasă ale proletariatului şi pentru pace universală”.

Postat pe Youtube de igneaflaviustimisoar

La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Ziua Muncii (Labor Day), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală. Această decizie a fost luată pentru a repara ofensa adusă greviştilor de la Sindicatul American al Căilor Ferate şi al căror protest fusese înăbuşit prin trimiterea de trupe. Ziua Muncii în SUA este asimilată grătarelor, autostrăzilor aglomerate şi ca ultimul lung week-end al verii.

Fototeca online a comunismului romanesc

Proiectul Fototeca online a comunismului românesc reprezintă cea mai mare bază de date online cu fotografii din timpul comunismului din România. Fototeca online este accesibilă (din 11 decembrie a.c.) pe site-urile web ale Arhivelor Naţionale (www.arhivelenationale.ro) şi Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului- IICC(www.crimelecomunismului.ro), cu titlu gratuit, oricărui utilizator internet. Fototeca online a comunismului românesc reprezintă un proiect comun al Arhivelor Naţionale ale României şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

Nicolae Ceauşescu şi Charles de Gaulle, aflat în vizită în ţara noastră, sunt salutaţi de locuitorii oraşului Slatina. (17 mai 1968); Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota: 120/1968

Cele două instituţii şi-au propus identificarea, prelucrarea, sistematizarea şi punerea la dispoziţie a resurselor fotografice aflate în depozitele ANR, indiferent de formatul lor, create în/despre perioada regimului comunist în România, în scopul folosirii lor pentru realizarea unei baze de date online, gratuite, pentru toţi utilizatorii de internet.
Arhivele Naţionale au furnizat sursele fotografice din propriile fonduri arhivistice, indiferent de formatul acestora (fotograme alb – negru şi color, pe suport de hârtie, sticlă ş.a.), care privesc perioada regimului comunist în România. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a prelucrat (prin fotocopiere, scanare, foto digital etc.) fotografiile relevante pentru perioada comunistă şi a finanţat realizarea motorului de căutare, special constituit în acest sens, şi a bazei de date.

Imagine de la prezidiul Congresului al XIII-lea al P.C.R. (noiembrie 1984); Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota: 1/1984

Pentru început, vor fi disponibile aproximativ 1500 de fotografii, ulterior numărul acestora extinzându-se până la 10 000. Acestea provin din fondul Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi din alte fonduri ale instituţiilor/organizaţiilor statului comunist. Cea mai importantă arhivă fotografică din  perioada comunistă păstrată în depozitele ANR este cea a fostului Institut de Istorie a  Partidului (Institutul de Studii Istorice şi Social Politice). Fotografiile reprezintă diferite evenimente din timpul regimului comunist, din perioada 1945-1989, precum: intrarea Armatei Roşii în Bucureşti, evenimentele politice din 1944-1947, vizitele din străinătate ale liderilor comunişti, momente din viaţa personală a dictatorilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Nicolae Ceauşescu, vizitele oficiale din ţară, congresele partidului, reuniunile culturale, liderii PCR în diferite ipostaze, nomenclatura de partid, lucrări ale dictatorilor, manifeste, mitinguri, portrete oficiale, evenimente publice etc.