Securitatea pe urmele unui scriitor (audio si text)

Articolul scriitorului William Totok a fost difuzat de Radio Europa Libera (europalibera.org) în data de 3 iunie 2009.

Pentru audio, apasati playerul de mai jos:

https://romuluscristea.files.wordpress.com/2009/06/2bb7c32c-3f0f-4f05-8e36-b9ef5f4d57931.jpg

* Securitatea pe urmele unui scriitor

William Totok

Peste 5 kg de hîrtie, 1146 de pagini de rapoarte

Am revenit de la Bucureşti la Berlin, avînd în bagaje un teanc de documente. Peste 5 kg de hîrtii, însumînd 1146 de coli fotocopiate. Sunt fragmente consemnate ale propriei mele vieţi de către Securitate, începînd cu ultima clasă de liceu pînă la sfîrşitul dictaturii comuniste în România.

Citind în toţi aceşti ani astfel de documente, fabricate în laboratoarele toxice ale poliţiei politice, am crezut că lectura propriului meu dosar nu mă va afecta într-un mod deosebit. Deşi încă nu am trecut la o lectură sistematică – la rece, cum s-ar zice – am rămas uluit de energia criminală a unor persoane care s-au pus în slujba aparatului de Securitate.

Coperta unui dosar de urmărire a lui William Totok

Am citit cu consternare crescîndă scenariile, acţiunile conspirative rafinate, planurile de măsuri, notele de delaţiune, analizele de activitate şi rapoartele sistematice, întocmite cu acribie birocratică de zeci de ofiţeri care se ocupau de mine şi care au devenit autorii a două scrieri colective aflate în arhivele CNSAS sub denumirea „Dosar de Urmărire Informativă [D.U.I.]: „Muzicologul” şi „D.U.I. `Interpretul`“.

Publicitate

Complicitate, ignoranta, indignare. Reactii la un articol din Der Spiegel despre sustinatorii lui Hitler

Un articol al scriitorului William Totok, apărut în 20 mai 2009. Articolul, publicat pe blog cu acordul autorului,  poate fi citit şi pe portalul Radio Europa Libera (europalibera.org).

************

Complicitate, ignoranţă, indignare

William Totok

Reacţii la un articol din săptămînalul Der Spiegel despre susţinătorii europeni ai lui Hitler

Expulzarea din Statele Unite a prezumtivului criminal de război ucrainian, John Demjanjuk a redeclanşat în Germania o discuţie mai veche. Şi anume în ce măsură au fost sprijiniţi naziştii germani de către aliaţi sau de cetăţeni ai ţărilor ocupate în timpul războiului. În centrul atenţiei se află nu atît sprijinul militar, ci în primul rînd complicitatea la exterminarea evreilor europeni.

Der Spiegel

Cazul Demjanjuk este simptomatic şi exemplar pentru ceea ce săptămînalul „Der Spiegel“ numeşte „susţinătorii europeni ai lui Hitler la uciderea evreilor“. Demjanjuk a făcut parte din echipele de voluntari ucrainieni – aşa numiţii „trawniki“ – care au participat direct la uciderea evreilor internaţi în lagărul de concentrare din Sobibor.

Revista „Der Spiegel“ publică sub titlul „Complicii“ un dosar în care trece în revistă contribuţia „naţională“ a diferitelor ţări la ceea ce istoricul Götz Aly a numit „proiectul european de distrugere a evreilor“. Aly este autorul unei cărţi de referinţă apărută în anul 2005 sub titlul „Statul popular al lui Hitler. Tîlhărire, război rasial şi socialism naţional“ („Hitlers Volksstaat. Raub, Rassenkrieg und nationaler Sozialismus“) în care demonstrează cum a profitat populaţia din Germania şi din ţările aliate în urma deposedării şi scoaterea în afara legii a evreilor supuşi persecuţiilor rasiale şi apoi distrugerii fizice.

În dosarul publicat de revista germană sunt citaţi şi alţi istorici, ca de pildă Armin Heinen (autorul unei cărţi despre fascismul românesc, „Legiunea Arhanghelului Mihail“, publicată la Bucureşti în 2006). Heinen sublinază faptul binecunoscut că regimul lui Ion Antonescu a acţionat contra evreilor din proprie iniţiativă. În urma acţiunilor ordonate şi coordonate de către autorităţile române şi-au pierdut viaţa între 200 000 şi 400 000 de evrei. Cifre similare apar şi în „Raportul Final“ al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România cît şi în lucrările unor istorici specializaţi pe tema Holocaustului.

Vorbind despre dosarul publicat în „Der Spiegel“, fără a-l fi consultat, mai multe ziare româneşti au răspîndit o ştire a unei agenţii de presă, inspirată dintr-o depeşă a unei agenţii italiene, creind impresia că publicaţia germană ar urmări indirect culpabilizarea unilaterală a României. Ca şi cu alte ocazii, cînd în presă apar articole dedicate Holocaustului, în forumurile electronice nu au întîrziat să apară reacţiile indignate ale unor cititori.