Contractele colective de munca, inlocuite de criteriul performantei

Executivul vrea să-şi asume responsabilitatea pe Codul Muncii –  http://htxt.it/gy0h

Codul Muncii se schimba in favoarea patronului

Cum vrea Guvernul sa modifice legislatia muncii – http://htxt.it/gh14

Extinderea perioadei de probă şi scurtarea perioadei de concediu neîntrerupt sunt doar câteva dintre noile reguli de pe piaţa muncii prevăzute în proiectul de modificare a Codului Muncii.

Flexibilizarea pieţei muncii  este principalul argument al guvernanţilor pentru modificarea actualului Cod al Muncii. De asemenea, patronatele susţin iniţiativa Guvernului, considerând că prevederile Codului Muncii şi reglementările privind piaţa muncii instituie numeroase bariere birocratice, că sunt favorizante şi mult prea protective pentru salariaţi.

De partea cealaltă se află marile confederaţii sindicale care susţin că actuala formă a legii este una corectă, orice modificare fiind apreciată ca neavenită.

Ministerul Muncii va începe în această săptămână discuţiile legate de modificarea Codului Muncii şi a altor legi privind sindicatele, patronatele şi contractul colectiv de muncă, urmând ca noile reguli privind piaţa muncii să fie aprobate de Guvern şi transmise Parlamentului până la sfârşitul anului.

O modificare interesantă care apare în proiectul de modificare a Codului Muncii se referă la proba care trebuie adusă în instanţă în cazul unui conflict de muncă. Sarcina probei în conflictele de muncă va reveni reclamantului, şi nu angajatorului, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, potrivit Mediafax. În actualul Cod al Muncii se prevede că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, care are obligaţia să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Proiectul de lege propune însă modificarea Articolului 287 din Codul Muncii, astfel încât sarcina probei în conflictele de muncă să revină reclamantului.

Însă durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită până peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia ca media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână. Perioada de referinţă în funcţie de care orele de activitate pot fi suplimentate va fi extinsă cu o lună, la patru.

Perioada în care lucrul suplimentar poate fi compensată prin ore libere plătite va fi prelungită de la 30 la 60 de zile, conform proiectului de modificare a Codului Muncii.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 30 noiembrie 2010

Foto: Romania libera

Publicitate

CEJ: Angajatii care se imbolnavesc in concediul de odihna pot recupera perioada in care au avut nevoie de ingrijiri medicale

Curtea Europenă de Justiţie (CEJ) care a decis că angajaţii care se îmbolnăvesc în concediul de odihnă au dreptul să recupereze perioada în care au avut nevoie de îngrijiri medicale sau tratament.

Mai precis, angajaţii afectaţi de probleme de sănătate în timpul concediului legal de odihnă  pot să ceară „realocarea” zilelor libere în care au fost bolnavi. Mai mult, angajaţii au dreptul să „realoce” orice zi liberă ruinată de boală, adaugând-o la concediul de odihnă din anul următor. Decizia este practic o reinterpretare a Directivei Europene asupra Timpului de Lucru, care se aplică în statele europene atât în sectorul public, cât şi în cel privat, a declarat Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel ALFA.

Foto: European Communities, 2009

Avocaţii care au reprezentat angajatorii s-au plâns că decizia CEJ ar lăsa o „uşa larg deschisă” pentru potenţialele abuzuri ale unor „angajaţi fără scrupule”, care ar putea foarte simplu să-şi prelungească masiv concediul de odihnă susţinând că au fost răciţi în perioadele în care au fost liberi. Puncte de vedere considerate nesustenabile.

Reglementările europene în această privinţă sunt cât se poate de clare, mai ales în privinţa solicitării şi obţinerii certificatelor medicale care să dovedească starea precară de sănătate.