Episodul 1 din Revoluția lui Mierlă, la Istorii încâlcite de pe TVR2

Personajul filmului, azi poziţionat avantajos din punct de vedere social, ca profesor în cadrul A.S.E., are o poveste inedită despre participarea la Revoluţia din Decembrie 1989.

Documentarul Revoluția lui Mierlă (episodul 1) a fost difuzat la TVR2, la emisiunea Istorii încâlcite din data de 13 decembrie 2014. Emisiunea poate fi vizionată online la adresa: http://www.tvrplus.ro/editie-istorii-incalcite-291007

Marian Mierlă, Toma Roman jr. și Romulus Cristea

Încă din cursul anului 1989 este contactat de reprezentantul unui grup cu intenţia de a-l antrena într-un complot anticeauşist. Invitați: Marian Mierlă și Romulus Cristea. O emisiune de Toma Roman jr.
Realizatori: Roxana Iordache şi Călin Petrescu Producător: Dan Micu

Publicitate

Fotografii cu teroristii arestati in Comitetul Central, în decembrie 1989 si despre retinerea sefului Centrului de Informatii Externe

Peste 1.300 de persoane au fost arestate în perioada 22-28 decembrie 1989, acuzaţia adusă fiind terorismul.

În Comitetul Central -PCR şi împrejurimi au fost reţinute peste 400 de persoane şi etichetate ca terorişti. Multe din aceste persoane au devenit după 1990 persoane publice, unii dintre ei ocupând şi astăzi poziţii cheie în diverse instituţii ale statului (ambasade, ministere etc.). Printre cei arestaţi se aflau: militari, membrii ai Securităţii, lucrători ai Unităţii Speciale Antiteroriste (USLA), angajaţi sub acoperire ai trupelor de misiuni speciale, civili nevinovaţi, dar şi unele persoane cu probleme psihice. De asemena, la Comitetul Central PCR, în noaptea de 23-24 decembrie 1989 s-au predat civililor şi armatei, peste 20 de ofiţeri ai trupelor speciale din Securitate şi Armată şi 30 de ofiţeri de la Ministerul de Interne.

Uploaded with ImageShack.us Foto: Ion Laurenţiu

Mulţi din cei arestaţi au fost supuşi, ce cele mai multe ori, la diverse umilinţe: bătăi, torturi şi agresiuni verbale. Arestaţii erau predaţi Armatei care i-a transportat, pentru interogatorii la unităţi ale Securităţii şi Armatei din jurul Bucureştiului. Membrii trupelor speciale de la Armată şi Securitate reţinuţi la CC-PCR au rămas sub arest, până în aprilie 1990, dosarele de urmărire penală pentru fapte de terorism fiind închise abia în 1994.

Niciuna din cele 1.300 de persoane acuzate de terorism nu a fost judecată şi nu s-au găsit dovezi care să ateste că aceştia ar fi desfăşurat, pe durata revoluţiei, acte de terorism.

Fotografia de mai sus este realizată de Ion Laurenţiu, în sediul CC -PCR, în noaptea de 23-24 decembrie 1989. În acele zile, aflându-mă în sediul CC-PCR am participat direct sau am fost martor la arestarea multora din cei acuzaţi de terorism. Dupa 18 ani, am descoperit că la rândul meu, alături de alţi participanţi din CC PCR aveam dosare de cercetare la Parchetul Militar care însumau mii şi mii de pagini, iar acuzaţiile erau dintre cele mai fanteziste. De asemenea, în propriul dosar am găsit o serie de denunţuri grave la adresa mea făcute chiar de cei care îmi erau în preajmă în acele zile. Au fost realizate câteva sute de fotografii cu cei arestaţi şi acuzaţi de terorism, dar şi cu cei care au participat la arestarea şi interogarea acestora.

În a doua fotografie: un denunţ ordinar făcut de un ofiţer de informaţii al armatei, în prezent general MApN. Ca fapt divers, acelaşi ofiţer de informaţii avea printre alte obligaţii şi strângerea de date pentru compromiterea unor membrii CFSN, printre care Andrei Pleşu (în special), Mircea Dinescu şi Doina Cornea. Andrei Pleşu trebuia demascat ca având apucături nesănătoase, Mircea Dinescu ar fost fost un impostor, iar Doina Cornea- spion maghiar. Cert este că s-au găsit câţiva revoluţionari în CC-PCR care să ofere declaraţii mincinoase, iar acestea se regăsesc cu siguranţă în dosarele revoluţiei.

Cum era să cer eu audierea şi cui, de vreme ce am rămas zi şi noapte în Comitetul Central din 22 decembrie 1989, până în februarie 1990. Denunţul viza participarea mea la „arestarea” generalui Aristotel Stamatoiu, şef al Centralei de Informaţii Externe (CIE) din cadrul Direcţiei Securităţii Statului (DSS) şi membru CC-PCR.

* Citeşte articolul integral: Fotografii cu teroriştii arestaţi în Comitetul Central, în decembrie 1989 şi despre reţinerea şefului Centrului de Informaţii Externe

13 iunie 1990, Piata Universitatii. Lupte de strada cu cockteiluri Molotov

* Fragmente din volumul Piaţa Universităţii 1990; autor: Romulus Cristea; Editura Foc Filocalia & Karta Graphic; ediţia I, 2006:

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Valeriu Sterian- Escu

Om cu soldati, Str. Academiei, 13 iunie 1990 Piata Universităţii; Foto: Victor Roncea

*****

Piaţa Universităţii 1990- autor: Romulus Cristea

Brutalitatea cu care forţele de ordine au intervenit în dimineaţa zilei de 13 iunie ‘90, la solicitarea regimului politic de la acea vreme, pentru “curăţarea” Pieţei Universităţii precum şi blocarea zonei, în mod ostentativ cu autovehicule militare, s-au constituit ca o provocare pentru participanţii la manifestaţia maraton care ţinea de peste 50 de zile. In câteva ore, mii de oameni revoltaţi s-au adunat în zona centrală a Capitalei solicitând eliberarea celor reţinuţi ilegal.

Neţinând cont de starea de agitaţie crescândă, de revolta celor prezenţi în perimetru Universităţii, poliţiştii au continuat să facă numeroase arestări şi să lovească protestatarii care, la început nu făceau altceva decât să strige lozinci împotriva regimului şi a comunismului.

La doar câtvea ore de la intervenţia în forţă a poliţiştilor susţinuţi de unii “oameni ai muncii”, protestatarii s-au regrupat şi au forţat barajele formate în zonă.

13 iunie 1990, Str. Academiei; Foto: Victor Roncea

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

Vali Sterian-Amintiri cu haiduci

Au urmat adevărate lupte de stradă, manifestanţii cerând eliberarea celor reţinuţi ilegal. Poliţiştii şi cadrele armatei au folosit scuturile şi bastoanele, “oamenii muncii” aduşi de FSN au utilizat bâte de lemn şi răngi metalice, iar cei agresaţi au ripostat, în cele din urmă cu pietre. Mai târziu au apărut grupuri de indivizi care au preparat cockteiluri Molotov şi le-au folosit împotriva forţelor de ordine. Geamurile unor clădiri din jur au fost sparte, s-au distrus autoturismele parcate şi vehiculele militare dispuse în baraj. Manifestanţii aveau să reocupe Piaţa Universităţii. Centrul Capitalei arăta mai ceva ca la revoluţia din decembrie ’89: fum gros, vehicule incendiate, strigăte, împuşcături.

Inceputurile Pietei Universitatii

* Fragmente din volumul Piaţa Universităţii 1990; autor: Romulus Cristea; Editura Foc Filocalia & Karta Graphic; ediţia I, 2006:

Manifestaţia-maraton anticomunistă a blocat zona centrală a Capitalei

Cea mai mare manifestaţie-maraton anticomunistă a început la data de 22 aprilie 1990 şi a încetat în acelaşi an, în ziua de 13 iunie, ca urmare a intervenţiei violente a autoritatilor. Represiunea a continuat până la data de 15 iunie ’90, folosiţi fiind şi minerii din Valea Jiului care au răspuns apelului preşedintelui Ion Iliescu de a „curăţa Capitala de huligani”.
Apelativul „golani” folosit de ex-preşedintele Iliescu la adresa protestatarilor din centrul Capitalei a facut ca demonstratia-maraton să mai fie supranumită şi „Golaniada”. Timp de 52 de zile, manifestantii din Piata Universitatii au protestat pasnic, in zona proclamata „Libera de neocomunism” şi „Centrul libertăţii şi democraţiei României.

Piaţa Universităţii, iunie 1990; Foto: Toni Bedros

Videourile Vodpod nu mai sunt disponibile.

more about „Valeriu Sterian – Exercitiu – Triluli…„, posted with vodpod

O mână de oameni au blocat pe 22 aprilie 1990 Piaţa Universităţii, declanşând un fenomen considerat ca fiind cea mai ampla şi spectaculoasă mişcare socială din perioada de tranziţie postdecembristă a României.

Mii de oameni demonstrau zilnic convinsi de faptul ca cei care preluasera puterea mimau democraţia, iar dupa Revoluţie nu se făcuse decât o rotaţie a cadrelor comuniste si securiste. Iliescu se înconjurase cu reprezentanţi ai fostei nomenclaturi şi, în afara câtorva mîsuri populiste luate de ochii lumii, nu se făcea nimic.