Un austriac de la Ineu, în topul fermierilor bogaţi

Compania Ineu este înregistrată în judeţul Arad şi figurează în evidenţele APIA pe locul 23 în topul celor mai mari deţinători de terenuri agricole din România, cu o suprafaţă de 6.307 de hectare.

Societatea a fost înfiinţată încă din anul 2007 de doi cetăţeni austrieci Karl Ernst Kirchmayer (33 ani) şi Karl Kirchmayer (67 ani) activitatea principală a firmei fiind în domeniul alimentaţiei, agriculturii, pisciculturii şi silviculturii. Karl Ernst Kirchmayer a desfăşurat activităţi în agricultură în mai multe ţări (Austria, România, Ucraina etc.) prin intermediul unei asociaţii familiale cu tradiţiEi în domeniu. În România, a înregistrat în zona Banatului mai multe firme cu activităţi în domeniul agriulturii, terenurile cultivate fiind luate în principal în arendă.

În anul 2009, cei doi asociaţi l-au cooptat în firmă pe un alt cetăţean austriac, Ștefan Helmuth Kulterer (40 de ani). În urma adunării generale a societăţii, cei doi austrieci care au fondat societatea s-au retras din firmă  cesionând, la valoarea nominală, întreg aportul lor la capitalul social total al societii, asociatului nou cooptat Helmuth Kulterer.

Compania Ineu are ca domeniu declarat de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase. De asemnea, societatea apare în evidenţele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale ca operator în agricultura ecologică.

Publicitate

Oul de prepeliţă măreşte IQ-ul şi virilitatea, dar şi conturile lui Lucian Stancu, crescător care vinde un milion din primul an

Într-un an de zile, o fermă de prepeliţe amplasată la marginea unei păduri din localitatea Băbeni, judeţul Vâcea, pe un teren de 2.500 de metri pătraţi a ajuns la un vârf al producţiei zilnice de 10.000 de ouă. Afacerea merge atât de bine încât proprietarul a deschis un abator de mare capacitate şi urmează să deschidă peste câteva săptămâni, o hală de procesare pentru specialităţi culinare din ouă şi carne de prepeliţă.

„Calitatea şi respectul pentru consumator au fost principalele ţinte ale afacerii. Suntem în faza de dezvoltare a afacerii, nu profitul este obiectivul principal. Reinvestim tot şi dezvoltăm afacerea permanent. Logo-ul firmei conţine fotografia reală a bunicii mele, care a avut gospodărie chiar în satul unde am deschis ferma de prepeliţe. Din respect şi dragoste faţă de bunica mea şi faţă de locuitorii din zonă care mă cunosc de când eram copil, producem şi livrăm numai produse de calitate, naturale”, se laudă Lucian Stancu (37 de ani), proprietarul Fermei Bunicii din Băbeni, Vâlcea.

Afacerea cu prepeliţe a lui Lucian Stancu a demarat în aprilie 2012. Ferma de prepeliţe, denumită „Ferma Bunicii”, este situata in judetul Valcea, localitatea Babeni, sat Padureţu la marginea padurii Zmeoaica si are o capacitate de aproape 30.000 de prepeliţe si o producţie de peste 1.000.000 de ouă pe an. Este o afacere dezvoltată sub forma unui „complex agroindustrial integrat şi vertical”, după cum declară Lucian Stancu.

15 ani de munca si o investitie de un milion de euro pentru un produs competitiv

Cum se creşte o afacere în criză – http://htxt.it/LCX8

Un dispozitiv brevetat pentru arderea biomasei stă la baza unei afaceri cu centrale termice dezvoltate de doi fraţi. Cu un randament superior, centralele produse de fraţii Horneţ au ajuns la mare căutare chiar şi în Germania.

Ideea de a construi o centrală termică eficientă de uz casnic, care să coste puţin, să aibă un randament foarte mare şi să utilizeze un combustibil banal le-a venit fraţilor Iuliean şi Aurel Horneţ în anul 1994. Retras la casa de la ţară, de lângă Brăila, fostul inginer metalurg de la Institutul de Cercetări Metalurgice (ICM) Aurel Horneţ a căutat o soluţie pentru a-şi incălzi locuinţa. După o perioadă în care a experimentat posibilităţi de încălzire a casei fie electric, fie cu brichete de rumeguş, Aurel Horneţ împreună cu fratele său Iuliean (fost cadru militar şi fost angajat la ICM) s-au gândit cum ar trebui să fie o centrală termică care să doteze o locuinţă: să nu scoată fum, să aibă randament foarte mare, să fie automatizată. Apoi, şi-au fixat ca obiectiv să construiască o instalaţie termică care să fie atât de eficientă, încât lumea să stea la coadă pentru a o cumpăra.

O afacere cu centrale termice demarată în baza unui brevet de invenţie merge strună în plină criză; Foto: Romania libera/Florin Esanu

Gigacalorie ieftină din deşeuri

„Am avut nişte ţinte clare şi am pornit să găsim o soluţie deosebită de producere a energiei termice într-o perioadă în care nu existau multe alternative. După sute de încercări, verificări, investiţii, am obţinut în 2008 un brevet de invenţie şi am omologat un arzător gravitaţional. Energia termică se obţine din arderea biomasei granulare sub formă de peleţi (deşeu lemnos deshidratat şi comprimat). Cercetarea şi dezvoltarea proiectului pentru centrală au necesitat o investiţie de un milion de euro, dar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate”, ne-a declarat Iuliean Horneţ.

„După ce ne-am luat certificările a venit și prima comandă mare: 800 de centrale pentru un distribuitor din Germania. Omul a venit personal să vadă centrală pentru că nu îi venea să creadă ce specificații tehnice avem”; Iuliean Horneţ, inventator

Pentru că nu au întârziat să apară comenzile, în urmă cu un an, cei doi fraţi au deschis şi o unitate de producţie lângă Bucureşti, la Chiajna. În hala de producţie, 18 angajaţi montează centrale atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export. Ca să-şi promoveze produsul, Iuliean şi Aurel Horneţ suie la sfârşit de săptămână centrala pe platforma unui camion şi merg prin toate marile oraşe din ţară. Fac demonstraţii „pe viu”. Toarnă o mână de peleţi, iniţiază arderea în centrală şi le arată oamenilor cum începe să curgă apa fierbinte. Pentru demonstraţie, o sondă electronică indică instantaneu randamentul de 93% şi cantitatea de noxe evacuate „200-300 mg/mc de emisie CO în atmosferă, faţă de o normă de 1.000 mg/mc, cât este admis în ţări cu tradiţie din Vest”.

În Vest, subvenţie în funcţie de randament

Sistemele de încălzire patentate sub denumirea de ecoHornet realizează arderea completă a peleţilor, în urma arderii neexistând fum în gazele arse, depuneri de cenuşă sau gudron.
„Nici nu ştiţi cât am pătimit până am primit aprobările şi omologările. Produsul nostru are randament de 93%, ceea ce nu mai există în momentul de faţă în alte părţi. Comisia de omologare a măsurat de trei ori şi tot nu vroia să ne dea randamentul de 93%, nu le venea să creadă. Prima oară au trecut în certificat doar menţiunea că are un randament de peste 90%. În România, programul de subvenţionare a sistemelor de încălzire prin Ministerul Mediului este defavorabil celor care achiziţionează centrale pe biomasă. În schimb, în restul UE se acordă subvenţii pentru centralele pe peleţi doar pe criterii de performanţă, dacă există un randament de peste 90%. Aşa am ajuns să livrăm centrale în Germania, unde deja avem instalate câteva unităţi şi am primit o comandă pentru 800 de bucăţi”, ne-a declarat Iuliean Horneţ.
Fraţii Horneţ spun că actuala criză nu-i afectează. De altfel, producţia de centrale au început-o chiar în perioada de criză, când alte afaceri dădeau faliment. „Ne gândim că va trebui să extindem capacitatea de producţie pentru a putea livra toate comenzile. Acum avem încă câteva proiecte în derulare pentru producţie de serie incineratoare ecologice şi centrale termice cu cogenerare”, a precizat ing. Aurel Horneţ.

Articol aparut in ziarul Romania libera din 11 august 2010