ROMULUS CRISTEA

PERIODIC – Blogul lui Romulus Cristea

Posts Tagged ‘Adrian Balteanu

Casa Nicolae Petrascu-Piata Romana nr. 1

with 9 comments

Operă a arhitectului Ion Mincu, casa Nicolae Petraşcu din Piaţa Romană nr. 1, clasată individual în Lista monumentelor istorice, se află într-un proces lent, dar evident, de degradare, ca de altfel multe alte imobile valoroase din punct de vedere istoric şi arhitectural amplasate în aceeaşi zonă protejată- Amzei. Arhitectul Adrian Bălteanu a realizat o documentare despre casa Nicolae Petraşcu, iar alte amănunte interesante le veţi afla parcurgand materialul de mai jos:

Casa Nicolae Petraşcu, Bucureşti, Piaţa Romană nr. 1

Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

În Piaţa Romană din Bucureşti se află una din ultimele opere ale arhitectului Ion Mincu, casa Nicolae Petraşcu. Aceasta se află într-un proces cronic prin care se degradează lent.

Fotografie de epocă a casei, sursa N. Petraşcu, Ioan Mincu. 1852-1912

Casa este clasată individual în Lista monumentelor istorice, cod B-II-m-B-19577. Prin PUZ – Zone construite protejate, este situate în zona protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim nr. 28 – zona Amzei.

Potrivit documentelor consultate la Arhivele Naţionale în martie 1906, N. Petraşcu trimite primăriei intenţia de a participa la licitaţii pentru achiziţionarea unuia din loturile „prelungirea Căprioarei colţ cu Luigi Cazzavillan” sau „B.dul Colţii, strada Romană colţ cu strada Primăverii” (teren rezultat din trasarea Pieţii Romană şi a Bd. Lascăr Catargiu -nume actuale).

Plan de situaţie, sursa: Arhivele Naţionale ale României

N. Petraşcu cîştigă al doilea teren cu 21,50 lei/mpţinută la 7 iunie 1906.

Comisiunea de licitaţii iniţial nu a aprobat licitaţia considerînd preţul prea mic faţă de estimarea primăriei, dar N. Petraşcu face o cerere către primărie prin care cere o micşorare a preţului estimat al parcelei invocînd: expunerea pe nord, retragerea de 4 m impusă prin planul de aliniere şi faptul că intenţionează realizarea unui salon literar şi artistic pentru Societatea română de literatură şi artă, precizînd că „un asemenea salon lipseşte azi cu desăvîrşire Capitalei”.

De notat că în arhive se păstrează două estimări anterioare licitaţiei, de 40lei/mp, respectiv 43lei/mp. Primarul „având în vedere intervenţia făcută […] şi destinaţia ce voeşte a da construcţiei ce va face pe acel loc aprobă a se vinde menţionatul loc”. N. Petraşcu cere, tot invocînd realizarea salonului, plata a jumătate din taxa de timbru de înregistrare a vînzării, dorind ca restul de jumătate să fie plătit de primărie.

Citește restul acestei intrări »

Moara lui Assan este distrusa sub privirile nepasatoare ale proprietarilor si autoritatilor

with 12 comments

Legislaţia de protecţie a monumentelor istorice în cazul demolării Moarii lui Assan

Moara lui Assan este supusă distrugerilor, de circa patru ani, de recuperatorii de materiale de construcţii sub privirile nepăsătoare ale proprietarilor. Conform legii monumentelor proprietarul este obligat “să asigure paza, integritatea şi protecţia monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparaţii curente şi de întreţinere a acestora în condiţiile legii”. Cu toate acestea instituţiile Statului au fost neputincioase în apărarea monumentului.

* Text şi foto: arh. Adrian Bălteanu

– în prezenta analiză s-au inclus doar o parte din aspectele legislative legate de subiect-

1. Punere în temă

1.a. Încadrare în regimul legal de protecţie:

Moara lui Assan este înscrisă în Anexa III a legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, la capitolul „I. Valori de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională)”, punctul „1. Monumente şi ansambluri de arhitectură” litera „l) Arhitectură industrială; amenajări căi de comunicaţie”, poziţia 13.

Moara lui Assan este clasată la poziţia 2016, avînd codul B-II-m-A-19692 (litera „A” din cod arată grupa valorică), în Lista Monumentelor Istorice aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr.2314/ 2004. În erata listei din 2005 nu apar date referitoare la Moara lui Assan. Din 2005 pînă astăzi nu au apărut OMCC / OMCCPN referitoare la Moara lui Assan. Conform legii 422/2001, art. 8, alin. 1, din grupa valorică A fac parte “monumentele istorice de valoare naţională şi universală.”

1.b. De la incendiul din 14-15 mai 2008 şi pînă astăzi

În interval de circa un an de la incendiul din mai 2008 au fost demolate fără autorizaţie şi fără aviz MCCPN clădirile pe jumătate din incinta clasată în LMI (în lipsa unui studiu istoric ulterior efect toate clădirile din incintă la momentul clasării fac parte din monument).

Moara lui Assan

Jumătatea vestică, cu majoritatea clădirilor demolată (clădiri relativ mai recente faţă de restul incintei), cu intrarea din str. Halmeu, nu a avut şi nu are accesul restricţionat şi pază. Fotografii personale recente care atestă acest lucru am din 21, 24, 25, 28 iunie, 10 iulie, 9, 14, 16, 23 august 2009.

Citește restul acestei intrări »

Casa Callimachi. Semnal privind starea imobilelor din Str. Batistei nr. 31 si 33

with 10 comments

-Datele de mai jos sînt obţinute în urma unui studiu minimal-

* Un articol de arh. Adrian Bălteanu

În prezent clădirile din Str. Batiştei nr. 31 şi 33 se află în şantier. Posibil acelaşi şantier.Pentru clădirea de la

numărul 31 acesta a implicat pierderea unei însemnate părţi din tencuiala interioară şi exterioară, pentru cealaltă doar a celei interioare.

La faţa locului nu există vreun panou de identificare a acestei acţiuni, acesta este necesar conform legii 50/1991 şi a Ordinului MLPAT 63/N din 11 august 1998.

Cea mai veche referire la existenţa şantierului, cunoscută de mine, a apărut pe yahoogroup-ul Bucureşti, la 9 noiembrie 2008.

Lipsa panoului m-a determinat ca să adresez o sesizare pe 16 decembrie 2008 către Inspectoratul Teritorial în Construcţii Bucureşti – Ilfov, înregistrată cu 1595 la care nu am primit răspuns.

Cădirea din Batiştei nr. 31, Bucuresti; Foto: Adrian Bălteanu
Cădirea din Batiştei nr. 31, Bucuresti; Foto: Adrian Bălteanu

Drept urmare, am revenit cu sesizarea 1595-2 din 20 ianuarie 2009, care şi ea nu primit vreun răspuns. Şi în acest moment lipseşte panoul privind şantierul/şantierele.

Regim juridic de protecţie a valorii patrimoniale:

Casele din Str. Batiştei nr. 31 şi din 33 (ultima corespunzînd numărul 5 pe Str. I. L. Caragiale) nu sînt

Blazonul Familiei Callimachi
Blazonul Familiei Callimachi

clasate individual, dar fac parte din Ansamblul de arhitectură „Str. Batiştei” cod Lista Monumentelor Istorice: B-II-a-B-18093.

Ele se află împreună sau luate separat în zona de protecţie a următoarelor monumente istorice:

-Casa Marmorosch-Blank (Str. Batiştei 24A),

-Casa I. L. Caragiale (pe strada omonimă la nr 3),

-Biserica Oţetari (pe strada omonimă la nr. 4) şi

-Casa din Str. Batiştei 39.

Proiectul clădirii principale, arhitect R. Quich
Proiectul clădirii principale

Conform PUZ – Zone construite protejate, clădirile sînt situate în Zona construită protejată nr. 20 – Batistei, Zonă protejată cu valoare ridicata şi grad de protecţie maxim.

Într-o astfel de zonă „trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice şi de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică.”

În aceste condiţii şantierul/şantierele trebuie să aibă aviz din partea DCCPCN-MB şi Autorizaţie de construire emisă de Primăria Sector 2.

Citește restul acestei intrări »

Despre declasarea de la complexul Palatului Stirbei

with 2 comments

Arh. Adrian Balteanu prezintă, în cele ce urmează, câteva informaţii referitoare la declasarea de la Complexul Palatul Ştirbei şi care nu au fost disponibile când a realizat documentaţia pentru precedentele articole: Demolări la Palatul Ştirbei şi Completari privind situaţia complexului arhitectonic Palatul Ştirbei.

Clădirea vinăriei pentru care CNMI nu a fost de acord cu declasarea, str. Banului 2,

Clădirea vinăriei pentru care CNMI nu a fost de acord cu declasarea, str. Banului 2,foto: A.-F. Bălteanu, 7 iunie 2007

Discuţia din cadrul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice (CNMI) a avut loc ca urmare a cererii de declasare a beneficiarului pentru toate anexele palatului indiferent de adresa poştală. CNMI a fost de acord cu declasarea tuturor anexelor, exceptînd cladirea vinăriei, clădire dispusă perpendicular pe str. Banului (acum din ea mai există două ziduri de fundaţie).

Citește restul acestei intrări »