Cinci din şase şi Belarus nu mai contează

Conflictele militare sunt inacceptabile în actualul context internaţional, dar problematica gestionării crizelor dintre state, în special în spaţiul ex-sovietic, a adoptat sintagma „conflictului îngheţat” pentru a descrie neînţelegerile regionale prelungite cu potenţial exploziv. Ca o consecinţă a ultimelor evenimente din Ucraina, Crimeea riscă să devină o nouă regiune de localizare a unui conflict îngheţat.

Deşi unii se tot burzuluiesc pe unde apucă, iar declaraţiile belicoase cu tentă naţionalistă lansate din toate taberele nu mai contenesc, un lucru este foarte clar: Ucraina nu are capacitatea de a purta un război cu Rusia. De asemenea, nici Rusia condusă de semidictatorul Vladimir Putin nu mai poate folosi discreţionar forţa pentru a-şi impune vrerea, fără a risca sancţiuni internaţionale. Zguduită de conflicte interne care au purtat marca asemănătoare războiului civil ,Ucraina, care înglobează Republica Autonomă Crimeea, devine se pare, încă un stat ex-sovietic implicat în gestionarea unui conflict îngheţat. Cu ce consecinţe?

Pentru România, ceea ce se întâmplă în Ucraina nu reprezintă o ameninţare imediată. A spus-o şi preşedintele României, nu doar pentru a linişti populaţia. Deşi avem graniţe comune în nord şi est, securitatea României nu implică deocamdată vreun risc insurmontabil. România face totuşi parte din NATO şi este stat membru al Uniunii Europene. Nici din punct de vedere economic nu se întrevăd probleme grave, schimburile economice cu vecinii ucraineni fiind reduse: exporturile româneşti de anul trecut au fost la nivelul de 1,8% din total, iar importurile din Ucraina au scăzut cu 10%. Însă, apariţia unui conflict îngheţat în care să fie implicată Ucraina poate genera tensiuni greu de controlat şi care pot crea „pe termen mediu şi lung un risc la adresa securităţii ţării noastre”.  De ce?

Publicitate